Importanța relațiilor inter-umane e adesea sub estimată. Suntem ființe sociale și depindem enorm de oamenii din jurul nostru — până la urmă, împreună am reușit să cucerim planeta. Unul dintre principiile mele este să construiesc relații puternice cu acei oameni cu care rezonez foarte mult, însă relațiile romantice sunt la un nivel diferit și necesită o abordare diferită.
Mai întâi, de ce sunt relațiile importante?
Prima dată când am citit despre Adult Development Study de la Harvard aveam vreo 21 ani. E un studiu care a ajuns să se întindă pe o durată de peste 80 ani și chiar John F. Kennedy a făcut parte din el.
Pe scurt, relațiile strânse, mai mult ca banii sau faima, reprezintă elementul cheie ce îi ține pe oameni fericiți. Legăturile cu oamenii apropiați ne protejează într-o anumită măsură de neplăcerile vieții, amână degradarea mintală și declinul fizic, fiind predictori ai unei vieți lungi și fericite — mai mult ca IQ-ul, clasa socială de care aparții sau chiar genele.
Analizând studiul la o vârstă atât de tânără, am făcut mici ajustări în viața mea și am acordat prioritate relațiilor. Având un background cu un mediu puternic academic și orientat spre cercetare, prefer ca la unele lucruri să am încredere în rezultatele pe care le-au obținut alții și să merg mai departe cu ele. Unul dintre cele mai faine lucruri în viață este că nu trebuie să eșuezi tu întotdeauna ca să înveți din greșeli — poți să studiezi ce au făcut alții, să iei lecțiile și să îți faci un „upgrade”.
Însă am și o experiență de primă mână din care am învățat enorm.
Reziliența unei relații romantice
Am cunoscut-o pe Cătălina, soția mea, acum peste 11 ani. Avem tot atâția ani de relație, am călătorit împreună în aproape 50 de țări și am rezistat amândoi schimbărilor imense prin care am trecut. Notez în continuare câteva dintre concluziile la care am ajuns prin experimentare, greșeli, discuții dificile, introspecție, certuri și după multă analiză.
1. Alinierea valorilor
E foarte important ca ambele persoane într-o relație să fie aliniate la nivel de valori, cel puțin până la un nivel minim limită. Printre valori, aș enumera în primul rând legacy-ul, dorința de a construi ceva pe termen lung. Pentru ca o relație să reziste, ai nevoie de asta în ambele părți — să te poți vedea alături de celălalt peste 30 de ani.
E cel mai important lucru: atunci când apare o neînțelegere, frame-ul să fie în felul următor: „Ok, cum putem rezolva problema asta?” și „Cum facem să nu se mai repete?” sau „Care e cauza acestei neînțelegeri?”.
Avem un set de valori oarecum diferit, însă sunt câteva alte valori cheie care reprezintă stâlpii relației și care sunt comune: loialitate, încredere, respect, comunicare, atenție, deschidere, egalitate, curiozitate, unitate, înțelegere, experiență, recunoștință. Lista poate continua, însă sunt suficiente pentru un start bun.
2. Mindset de creștere
Relația trebuie să ofere, în viziunea mea, o doză de libertate care să îți permită ție, ca individ, să îți urmezi visurile și pasiunile. Relația nu trebuie să te inhibe și nici să te oprească din a-ți maximiza potențialul. În cazul nostru, amândoi avem dorința de a deveni mai buni, chiar dacă în domenii diferite.
Relația trebuie să îți ofere spațiu să crești, să te reinventezi, să te dezvolți și chiar să te ajute în direcția asta. Relația trebuie să fie o sursă de energie, nu un loc în care să te refugiezi.
Spre exemplu, Cătălina este prima persoană cu care am vorbit, în 2016, despre posibilitatea de a-mi schimba cariera. La momentul acela a fost un pas astronomic doar să vorbesc despre asta. M-a încurajat să îmi asum un risc, m-a încurajat să mă dezvolt și să experimentez, iar pentru asta îi sunt etern recunoscător.
3. Flexibilitate, răbdare și efort
Creșterea celor două persoane din relație poate avea velocități diferite. Vin momente, în orice relație de lungă durată, când oamenii se schimbă (factor interior) sau mediul în care lucrează, spre exemplu, le solicită schimbări (factor exterior). Atunci trebuie să fii flexibil, să ai răbdare și să muncești — în oricare parte a cuplului te-ai afla. Totul se rezolvă prin comunicare și efort.
Flexibilitatea înseamnă over-stretching atunci când ți se cere, spre exemplu, să te muți în alt oraș sau altă țară pentru celălalt. Înseamnă să poți privi situația și din alt unghi. Înseamnă, uneori, compromis.
Răbdarea e necesară pentru primul lucru pe care l-am menționat. Dacă vrei să construiești ceva de durată, e un element obligatoriu. De asemenea, ai nevoie de răbdare până înțelegi ce se întămplă, în orice situație.
Efortul se referă la a continua să muncești la tine, să te dezvolți pe toate planurile, să îți cauți punctele slabe și să le repari. Iar uneori înseamnă să îi arăți celuilalt dacă, unde și cum greșește — fără a fi judicativ.
Iar asta mă duce la următorul punct.
4. Responsabilitate și „relația nu e un tot unitar”
În general, vii într-o relație cu tot bagajul tău de experiențe de viață, frici, temeri, traume, valori, convingeri, idei și principii. Pot continua lista, dar scheletul e același.
Mulți oameni ascund sub preș lucrurile negative și consideră certurile a fi ceva inutil și supărător. În realitate, certurile sunt oportunități excelente pentru a clarifica lucruri și pentru a comunica elementele confuze.
Reține elementul cheie aici: frame-ul certurilor nu e de negativitate, ci de oportunitate.
Pe aceeași notă, mulți oameni se „ascund” într-o relație și apasă pe ea cu toată greutatea problemelor lor. În realitate, relația nu e un tot unitar. Relația e doar un termen iluzoriu pe care îl dăm noi, Homo Sapiens, interacțiunilor dintre noi și „comuniunii”.
În realitate, o relație romantică e formată din două persoane care trebuie să rămână două persoane. Două persoane care lucrează constant să se dezvolte, care au obiective comune și care nu uită că ceea ce se numește „relație” este responsabilitatea lor — să o îngrijească pe termen lung, prin eforturile lor individuale. Pentru că relația sunt chiar ei, oamenii.
Așa cum, la scară largă, societatea este creată prin nivelul de dezvoltare al fiecărui individ, așa sunt și relațiile, la o scară mai mică. Durata, calitatea și intensitatea unei relații reprezintă responsabilitatea integrală a oamenilor.
În final
Esența unei relații romantice de durată ești chiar tu. Secretul e să privești unde trebuie, nu spre un termen inventat de umanitate.
- Dacă tu nu ești fericit singur, nu vei fi fericit nici într-o relație.
- Dacă tu ești confuz singur, nu vei avea claritate nici într-o relație.
- Dacă tu nu poți rezolva probleme singur, vei aduce greutate în relație.
E atât de simplu.
Nu îți rămâne decât să îți asumi responsabilitatea pentru cine ești, să cauți să evoluezi constant și să ai o doză de curiozitate și flexibilitate — timp în care te bucuri de compania celuilalt și de planurile create împreună.
O relație romantică ar trebui să îți ofere accelerație în tot ce faci, de la libertate, putere, satisfacție și bucurie, până la micile momente deliberate de recunoștință.
Relația amplifică persoana care ești tu cu adevărat și te oglindește pe retina celuilalt, și cu părțile negative și cu părțile pozitive. Pentru că relația înseamnă un dans al calităților și defectelor.
În final, de tine depinde ceea ce alegi să vezi.
