fbpx
idei, principii, strategii, gânduri

Cum să analizezi mintea unui om

C

Am fost un om extrem de timid până în adolescență. Nu vorbeam prea mult, stăteam în banca mea și căutam să fiu cât mai „invizibil”. M-am schimbat radical de-a lungul timpului, dar am rămas cu o abilitate care atunci credeam că e un simplu defect — capacitatea de a asculta oamenii.

Fiind timid, practic jumătate din viața mea până în momentul scrierii acestui text, am fost foarte multă vreme doar eu cu mintea mea. Am supra-analizat mult, am observat cele mai mici detalii în jurul meu și am învățat că singurătatea are niște secrete interesante.

Cred cu tărie că fix „antrenamentul” acela de introvert din perioada copilăriei m-a ajutat enorm în sportul de anduranță. Mi-a fost relativ ușor să îmi conving mintea că pot să sparg limite și nu mi-a fost niciodată dificil să fiu singur pentru perioade lungi de timp.

Introverții au mai multă activitate în lobii frontali ai encefalului și în partea frontală a talamusului. Zonele astea din creier sunt activate atunci când o persoană efectuează procese mintale precum amintire, rezolvare de probleme și planificare.

Extroverții au mai multă activitate în girusul cingulat, lobii temporali și talamusul posterior. Aceste zone sunt în mod normal asociate cu procese senzoriale precum ascultare, vedere și condus.

Neurofiziologia introverților și extroverților chiar e diferită. Iar diferențele cognitive se potrivesc perfect descrierilor psihologice — introverții sunt tăcuți, concentrați și retrași. Extroverții sunt activi social, gălăgioși și în căutare de experiențe.

În copilărie am învățat cum să înțeleg oamenii mai bine, iar ca adult am perfecționat asta.

Ce îți spun oamenii și nu știu când fac asta

Un om care vorbește e o carte deschisă. Modul în care formulează ideile îți spune cum funcționează mintea lui. Viteza în vorbire îți poate da informații despre claritatea omului din fața ta, lipsa lui de pregătire sau superficialitatea sa.

Vocabularul îți oferă o privire nu doar în cultura omului, ci și în capacitatea sa de a abstractiza. Pauzele în vorbire atent alese îți pot arăta că are suficient de multă încredere în el sau le inserează intenționat pentru a oferi greutate conversației.

Intensitatea unei voci îți poate spune dacă omul respectiv e introvertit sau extrovertit.

Dacă mergi mai adânc, conținutul frazelor îți poate da informații mult mai valoroase despre omul din fața ta, dar mai dificil de interpretat pe moment. Uite câteva tipare de gândire pe care le-am învățat în NLP.

  • Apropiere-depărtare — Omul din fața ta ia decizii și își trăiește viața ca să fugă de ceva sau ca să meargă spre ceva? Care motivație primează? Spre exemplu, înveți pentru un examen pentru că te temi să nu îl pici sau înveți pentru că vrei să fii un medic extraordinar?
  • Asemănare-diferență — Omul vede mai întâi diferențele sau asemănările (în orice situație)? Spre exemplu, oamenii care observă prima dată diferențele tind să fie mult mai critici. Mai departe, tiparul acesta de gândire decide cum „sortezi” informația pe care o înveți, înțelegi și procesezi. Unii oameni privesc lumea și caută asemănări, caută să vadă ce anume este comun. Alții caută strict diferențele, nu procesează întâi asemănările.
  • Intern-extern — Atunci când ia o decizie, omul respectiv o ia de unul singur fără să îi asculte pe cei din jur sau ia decizia ascultându-i pe cei din jur și căutând indicii în exterior? Spre exemplu, oamenii cu un cadru de referință intern tind să fie mai puțin politicoși ca cei cu cadru de referință extern. Al doilea exemplu: într-o organizație, cu cât ești mai sus în ierarhie, cu atât ai un cadru de referință mai intern.
  • Proceduri-opțiuni — Sunt persoane care trebuie să știe mereu ce urmează, trebuie să planifice (sunt procedurali), apoi sunt persoane care nu planifică și asteaptă să vadă ce se întamplă (sunt deschise la opțiuni).
  • General-detaliat — Conceptul acesta m-a ajutat enorm atunci când am trimis oferte sau când am scris pagini de vânzare. Sunt persoane care vor doar să știe „în linii mari” despre ce e vorba și își pot face o idee, dar sunt și persoane care vor să știe cel mai mic detaliu înainte să ia o decizie. Trebuie să vorbești pe „ambele limbi” atunci când nu știi tiparul de gândire.
  • Vizual-auditiv-kinestezic — Vorbește în imagini sau se concentrează foarte mult pe sunete atunci când povestește o experiență? Sau focusul e pe cum s-a simțit?
  • Posibilitate-necesitate — Unii oameni sunt motivați de necesitate, nu de ceea ce vor — fac lucruri pentru că trebuie. Nu sunt atrași spre acțiune de ceea ce e posibil și nu caută varietăți infinite de experiențe. Merg prin viață și iau ceea ce e disponibil. Se mulțumesc cu ceea ce e confortabil. Alți oameni sunt motivați de căutarea posibilităților. Sunt motivați mai puțin de ceea ce trebuie să facă decât de ceea ce vor să facă — caută opțiuni, experiențe, alegeri, direcții. Poate ai recunoscut deja tipologiile antagoniste ale angajatului și antreprenorului.

Pericolul

Dacă folosești strategia de mai sus, poți crea o hartă a tiparelor de gândire ale omului cu care vorbești și apoi îl poți influența. Nu îți spun mai mult, e decizia ta ce faci cu informația și abilitatea odată ce o ai, dar nu uita că toate astea vin la pachet cu responsabilitate.

Ideea e simplă — pentru a înțelege ce anume îl convinge pe omul din fața ta trebuie mai întâi să fii atent la care blocuri senzoriale se activează și în ce ordine. Odată ce ai harta și știi pe ce „butoane” să apeși, îți e mult mai ușor să ajungi la un acord sau să creezi o relație. Din păcate, poți la fel de bine să te folosești de asta în scopuri egoiste.

Eu am învățat despre mintea umană ca să mă protejez de manipulare. Vreau să știu atunci când cineva îmi observă modul de gândire și vreau să știu atunci când diverse mecanisme sunt utilizate pentru a-mi influența comportamentul și gândirea.

Consider că e vital să știu toate astea, mai ales în rolul de antreprenor. Am nevoie de o viziune de ansamblu asupra psihicului uman pentru a lua decizii mai bune și pentru a planifica mai bine. Vreau să știu ce anume îi „mișcă” pe oameni — ca să conduc mai bine în business, ca să generez emoții când scriu și când vorbesc și ca să vând mai bine când vorbesc cu potențiali clienți.

Simpla concluzie

Sunt enorm de multe alte detalii pe care le poți observa atunci când asculți o persoană. Ai o adevărată schimbare de paradigmă atunci când reușești să observi structura unui discurs în timp ce asculți conținutul său. Devii un maestru al comunicării.

Înțelegi mai bine oamenii din jurul tău, poți avea relații de calitate mai ridicată, poți direcționa mai bine conversațiile, poți fi un vânzător mai bun, te poți analiza mai bine și implicit poți deveni mai creativ — pentru că toate conceptele de mai sus funcționează inclusiv în introspecție.

Te poți analiza pe tine mai bine.



Adaugă un comentariu

idei, principii, strategii, gânduri