fbpx
idei, principii, strategii, gânduri

„Generaliștii” și abordarea viitorului

În societate primează o credință foarte puternică, aceea că expertiza pe adâncime într-un anumit domeniu duce la credibilitate crescută, avans rapid în carieră și o situație financiară mai bună. Alternativa de a fi „broad-minded” și de a studia mai multe domenii pare a fi respinsă pentru că nu ar aduce suficientă valoare.

Unul dintre motivele pentru care am ieșit din lumea medicală este chiar concluzia introspecțiilor mele de-a lungul timpului. Mi-am dat seama că medicina e un domeniu foarte copleșitor, unul care nu îți lasă prea mult timp să te dezvolți și în alte domenii. Nu intru în alte detalii despre decizia mea pentru că nu acesta e scopul articolului.

Elon Musk

Prima dată când m-am gândit serios la alternativa de a fi un „generalist” a fost în vara anului 2017, atunci când am citit biografia lui Elon Musk — cea scrisă de Ashlee Vance.

M-a frapat căutarea lui Musk de a învăța cum să învețe. M-a șocat faptul că a pornit business-uri în domenii total diferite. E un fenomen relativ rar ca cineva care are succes într-o anumită industrie să înceapă de la zero, cu tot cu înțelegerea detaliilor tehnice, într-o industrie cu totul nouă. Sau în două industrii. Sau în trei sau patru.

Elon Musk a învățat singur cursul de inginerie aeronautică și astronautică de la MIT, part time, timp de doi ani. Atunci când o înțelegere cu o companie rusească nu s-a concretizat la începutul companiei sale SpaceX, decisese să construiască singur racheta.

Construirea unui sistem atât de complex precum o rachetă, fără o înțelegere a punctelor slabe ale lucrurilor care nu s-ar întâmpla neapărat fără implicarea sa personală, precum și deciziile strategice pe care le-a luat de-a lungul timpului, nu arată decât capacitatea de a vedea perfect imaginea de ansamblu.

Imaginea asta e generată de înțelegerea nu doar pe verticală a lumii, ci și pe orizontală.

Ce înseamnă asta?

Viitorul

Ar putea fi diferit. Lățimea perspectivei și abilitatea de a „conecta puncte” (domeniul generaliștilor) ar putea deveni la fel de important ca adâncimea expertizei și abilitatea de a „genera punctele” (domeniul specialiștilor).

Avansul extrem de rapid al tehnologiei, la pachet cu o incertitudine tot mai crescută, transformă cea mai importantă presupunere despre carieră într-un concept neproductiv. Franc vorbind, lumea se schimbă cu o velocitate incredibil de puternică, însă filosofia noastră despre abilități și expertiză a rămas aceeași.

Dacă lumea se schimbă atât de rapid, de ce nu am arunca o privire și spre credințele pe care le avem?

Credința populară

Cele mai importante cuvinte din ultimii 30-50 ani sunt, mai mult sau mai puțin: competență primară, abilități unice și expertiză puternică. Pentru foarte mulți oameni, cheia succesului a fost mult timp dezvoltarea unei specializări care să le permită urcarea treptelor în carieră.

Nu a fost suficient să fii medic. Un medic a trebuit să se specializeze mai departe, să devină neurolog. Apoi nu a fost suficient să fii neurolog, a fost nevoie de neurologie intervențională sau neuroimagistică, ca supra-specializări.

Același lucru e valabil și pentru alte profesii.

Mesajul a fost clar: dezvoltă o expertiză, vei deveni bun și vei câștiga mai mulți bani. Abordarea asta a funcționat și funcționează. Cei mai mulți profesioniști și lideri de astăzi au avansat în carieră prin specializare.

Complexitatea dinamică de astăzi cere abilitatea de a reuși în situații slab definite sau ambigue, un context care generează anxietate pentru cei mai mulți.

Care ar fi soluția?

Generaliștii

Așa cum se spune și în lumea investițiilor, performanța anterioară nu este o garanție a rezultatelor viitoare. Poate că e timpul să ne regândim relația cu expertiza pe adâncime. Pendulul dintre lățime și adâncime își schimbă, ușor, amploarea.

Mai e o veche zicală care spune că „atunci când ai un ciocan, toate lucrurile par cuie”. Dar dacă ai avea un ciocan, o bormașină și o cheie franceză? Ai multe alte situații în care îți poți folosi uneltele și abilitatea de a le utiliza. Mai mult, simpla adiție a acestor unele poate încuraja o înțelegere mai bună a unei probleme.

Sub nici o formă nu sugerez că expertiza pe adâncime nu e bună. Problema e că lumea în care trăim se schimbă atât de rapid și apar atât de multe lucruri și concepte noi încât o singură unealtă într-o societate atât de variată poate deveni un dezavantaj. Prezentul ne arată că e din în ce mai important să fii flexibil, rapid și agil.

Cum începi pe drumul acesta? Am menționat de foarte multe ori cuvântul „zoom out” de-a lungul timpului — și fix asta e prima idee. Privește imaginea de ansamblu și fii mai atent la contextul în care iei decizii.

Caută alte domenii care te pasionează și citește despre ele. Data viitoare când citești ceva despre domeniul tău principal, citește și despre industriile care te pasionează și despre situația lor în contextul respectiv. Dacă lucrezi în finanțe, citește și despre marketing. Dacă ești medic, citește și despre investiții. Dacă ești inginer în construcții, citește și despre IT.

Progresele în diverse industrii, aparent neînrudite între ele, se pot impacta reciproc. Analizează interconexiunile dintre industrii și imaginează-ți cum modificările dintr-un domeniu pot da peste cap operațiunile din altul.

Ca generalist, ai mereu un set de unelte la îndemână și asta îți permite să îți schimbi dinamic cursul de acțiune, pe măsură ce situația evoluează. Spre exemplu, eu a trebuit să învăț business, psihologie, contabilitate, statistică și finanțe la nivel de bază, marketing, copywriting și strategie, printre altele — ca să pot avansa ca antreprenor. Când am lansat BIOMAP, bugetul nu ne-a permis să angajăm o firmă de PR, așa că mi-am asumat responsabilitatea de a învăța despre domeniul acesta. Și am reușit, am făcut o lansare excelentă.

Internetul a zguduit totul din temelii. A ridicat noi industrii de la zero și a scăzut considerabil alte domenii. Un exemplu extraordinar e chiar Jeff Bezos, care nu era un expert în retail când a fondat Amazon. La polul opus, până în 2015, familia lui Sam Walton (fondatorul Walmart) avea cei mai mulți miliardari în top 10 în SUA.

Bezos a fost un newcomer în retail și s-a adaptat incredibil de rapid într-o lume complet nouă. În 2020, pozițiile din top 10 s-au schimbat — la momentul scrierii acestui text, Jeff Bezos e cel mai bogat om din lume și Amazon a devenit un powerhouse mondial.

Gânduri de final

Multe companii caută experiență variată la recrutare. Google e o companie care caută angajați ce pot sări dintr-o echipă în alta și dintr-un rol în alt rol. Ideea din spate e următoarea — atunci când cineva e angajat pentru un anumit rol, dar compania necesită schimbare, e mult mai simplu când persoana respectivă își poate găsi loc altundeva la Google.

Înțeleg perfect asta, și eu caut oameni care să știe cum să abordeze roluri noi pe care le-ar avea în cadrul business-ului în momente de pivotare.

Trăim într-o societate din ce în ce mai variată și din ce în ce mai tehnologizată. Cu un acces practic infinit la informație, e mai important ca oricând să ne documentăm constant. Competiția e din ce în ce mai mare într-o lume care se educă din ce în ce mai mult. Abilitatea de a „conecta punctele” e critică pentru că îți permite să găsești soluții și să fii creativ atunci când cunoști mai multe detalii.

Nu uita, cu cât ai mai multe piese de lego, cu atât e mai interesantă creația finală.

Singura certitudine cu privire la viitor e faptul că e incert. Avansul inteligenței artificiale a devenit deja informație banală. Odată ce roboții vor învața să preia din ce în ce mai multe responsabilități și seturi de expertiză ale omului, abilitatea de a „crea punctele” își pierde din valoare. Cealaltă abilitate — tehnic vorbind e doar o abordare, o filosofie — devine din ce în ce mai critică.

Abilitatea de a „conecta punctele” devine tot mai necesară pentru a căpăta flexibilitate într-o lume de tip roller-coaster.



1 comentariu

  • […] Un alt exemplu. Cunosc un anumit tip de restaurante unde știu sigur că sunt șanse mici ca mâncarea să fie foarte bună — acelea unde meniul e cât jumătate de carte. Restaurantele care oferă super multe alegeri în meniu duc la paralizia decizională — personal, de multe ori nu știu ce să comand având în față atât de multe opțiuni. Doi la mână, mâncarea nu e mereu gustoasă și nu m-aș întoarce a doua oară. De ce se întâmplăa asta? Pentru că e foarte greu să fii extraordinar la 100 de lucruri. […]

idei, principii, strategii, gânduri