Mult timp nu am înțeles conceptul de „mentor”. Credeam că pot face totul singur. Mi-a luat ani de zile să înțeleg că absolut tot în societate, carieră, business, proiecte, politică — înseamnă oameni. Am crescut într-o familie care nu a pus mare accent pe „relații” și nu am înțeles devreme cât de important este să creezi conexiuni puternice cu cei din jurul tău.
Bunicii mei au fost colonel, respectiv milițian. Bunicele mele au lucrat în contabilitate și gastronomie. Au crescut și și-au construit o carieră în comunism, într-un mediu în care era foarte important să fii precaut, să îți păzești spatele. Să vorbești încet. Să fii atent.
Din 2011 încoace, mai am o singură bunică în viață. Înainte să plec în diverse călătorii, de-a lungul timpului, mereu îmi spune:
„Ai grijă pe unde mergi. Ai grijă la oameni. Nimeni nu îți e prieten.”
O înțeleg. Era copil când a venit al Doilea Război Mondial. S-a căsătorit foarte tânără. A venit comunismul și a avut câteva decade în care a trăit în cea mai dură perioadă a României din ultimul secol.
Îmi dorește binele.
Însă eu am înțeles târziu că oamenii sunt cheia.
De-a lungul timpului, am avut mentori și am fost mentor, poate fără să știu. Am început cu exemplul de mentor pentru că este o relație care necesită încredere, autenticitate, adevăr.
***
Orice proiect ai începe, orice vis ai avea, ai nevoie de oameni pentru a ajunge unde îți dorești. Homo Sapiens, prin definiție, înseamnă „colaborare”. Am ajuns unde suntem astăzi pentru că am lucrat împreună, forțat sau nu.
Stăm pe umerii generațiilor anterioare.
Să construiești înseamnă să creezi o echipă cu o viziune.
Să creezi o echipă cu viziune înseamnă să ai încredere și să oferi încredere.
Încrederea e una dintre cele mai puternice „unelte” din univers. Încrederea a permis speciei noastre să cucerească planeta.
Dacă apreciezi munca sau acțiunile celor cu care lucrezi, celor cu care interacționezi, spune-le asta.
E foarte important. E critic.
Aprecierea e o piesă centrală a încrederii și una dintre cele mai frumoase elemente din dinamica socială a oamenilor.
Să oferi apreciere înseamnă să dai drumul dorinței de control, înseamnă să te expui și să renunți pentru un moment la egoismul sculptat în ADN-ul tău.
Cu toții ne vedem ca fiind importanți, talentați, buni în ceea ce facem. E parte din natura umană. Dacă tu nu te vezi a fi capabil, atunci cine?
Și fix asta e problema. Nu toți oamenii își cunosc valoarea.
Mesajul meu de astăzi este despre a oferi apreciere. Sincer.
Dacă apreciezi cuvintele, acțiunile, ideile unui prieten, spune-i asta.
Poate că îi vei schimba viața.
