Când m-am mutat în Turcia timp de 6 luni pentru a-mi continua studiile de medicină acolo, la începutul anului 2015, moneda lor națională era încă puternică. Salariile erau mici în România, iar eu îi vedeam pe turci ca fiind mai bogați. Apoi am fost în Marea Britanie, Chile, Oman, SUA, Japonia, Franța, Spania, Mexic și încă vreo 45 țări. Peste tot am simțit diferența de cultură, religie, educație și venit. Însă un element comun l-am putut observa peste tot: oamenii.
Când eram mic aveam impresia că străinii sunt altfel, în special vesticii din Europa și americanii. Trebuiau să fie altfel, în special când auzeam peste tot în jurul meu că sunt bogați. Naivul de mine credea că străinii au disciplină mai bună, valori mai interesante și productivitate mai mare.
Am fost dezamăgit să aflu, în timpul călătoriilor mele, că străinii aceia sunt oameni fix ca mine și ca tine. Am fost dezamăgit când am realizat că toate țările au probleme și peste tot există leneși, hoți, oameni bogați și oameni săraci.
Însă cea mai mare lecție pe care am luat-o din călătoriile mele rămâne similitudinea oamenilor din fiecare colț al planetei. Suntem toți la fel. Avem aceleași nevoi, cei mai mulți credem în aceleași entități divine, folosim aceleași produse și avem aspirații și valori similare.
Narcisismul diferențelor mici
Un studiu internațional efectuat pe 86.272 persoane a măsurat 22 variable sociale (atitudinea morală, valori, încredere) în cadrul a multiple categorii sociale: sexul, vârsta, venitul, educația, naționalitatea și religia.
Ceea ce face acest efort de cercetare unul special este faptul că se concentrează pe similarități, nu pe diferențe la nivelul populației. În medie, nivelul de similitudine între două grupuri (țări cu nivel de educație scăzută vs. ridicată) a fost de peste 90%.
Cercetătorii au analizat date în moduri extrem de variate pentru a descoperi asemănări. După 168.784 comparații au descoperit că valorile oamenilor sunt 93,3% aceleași. Dintre toate măsurătorile, doar 0,66% au produs rezultate unde populațiile erau mai puțin asemănătoare la nivel de valori.
Esența e următoarea — în marea majoritate a timpului și în marea majoritate a circumstanțelor, oamenii sunt la fel. Vor aceleași lucruri. Pun valoare pe aceleași lucruri. Văd lucrurile în aceeași manieră. Este ceea ce am menționat la începutul textului, scurta mea concluzie trasă după ce am călătorit pe cinci continente.
Totuși, dacă suntem la fel în 93% din timp, de ce ne concentrăm pe micile diferențe? De ce există război, durere, neînțelegeri și furie în acele câteva procente rămase?
Este ceea ce Sigmund Freud a numit „narcisismul diferențelor mici” în 1917, derivând această concluzie din munca inițială a antropologului Ernest Crawley.
Practic, mintea noastră pune o lupă pe acele diferențe și le mărește în câmpul vizual al analizei noastre. Creierul are un modus operandi foarte ciudat. Nu apreciază deloc acel 93%. Diferența de 7% devine un mic 100% pe care trebuie să se concentreze constant.
Așa funcționăm. Observăm pattern-uri și diferențe pentru că asta ne ajută să înțelegem realitatea în care trăim. De asta nu „vedem” similitudinea, pentru că ea nu ne ajută la nivel evolutiv. Odată ce am înțeles ceva, mergem mai departe spre următoarea provocare.
Dacă ai avut vreodată impresia că sunt mai multe probleme sociale în lume ca oricând, întreabă-te dacă nu cumva e o iluzie. Internetul are o putere fenomenală — ia narcisismul diferențelor mici și îl multiplică de mii de ori. E o unealtă de observare extrem de performantă, un microscop pentru acei 7% rămași.
Nu crede tot ce crezi.
Asta spune ceva despre complexitatea omului și nivelul la care am ajuns ca societate. Aproape 8 miliarde de oameni creează varietatea pe care o vedem astăzi în lume cu doar acei 7%.
Toți suntem la fel din foarte multe puncte de vedere. Iar uneori ar trebui să ne mutăm focusul de pe diferențe și să ne concentrăm mai mult pe asemănări. Doar așa putem avea o societate mai bună.
Schimbând mai des ochelarii cu care privim lumea.
