idei, principii, strategii, gânduri

Identitatea și evoluția generațiilor

I

Crescând într-o Românie post-comunistă am putut observa cum nu vreau să îmbătrânesc. Am analizat mentalități, obiceiuri, idei, convingeri, opinii și stiluri de viață la o generație care s-a maturizat într-un sistem politic extrem de rigid. Însă dintre toate lucrurile pe care le-am trecut prin filtrul minții mele, fix rigiditatea mi-a părut mereu a fi cea mai periculoasă. Mi-am promis că nu voi face greșelile generației care m-a crescut pe mine. Și probabil că nu sunt singurul.

Copil fiind, îmi vedeam părinții cum priveau calculatoarele ca fiind „jucării” — pentru că noi, cei mici, eram atât de fascinați de ele. Fac parte din prima generație din lume care a avut acces în masă la computere, un element crucial în evoluția modului de viață peste tot pe planetă.

Anii au trecut, iar eu am început să văd lucrurile și în spatele rigidității pe care o observasem în timp ce creșteam. Iar primul lucru a fost să mă uit spre cauză.

Oamenii „ancorează” în ceea ce e confortabil și familiar

Obiceiurile pe care le formăm în timp sunt atât de puternice încât e greu să rupem un lanț deja format. Obiceiurile, simbolurile, deprinderile și tabieturile generațiilor noastre sunt elementele cu care ne identificăm cel mai puternic.

Identitatea este despre cine suntem, iar când ne uităm în exterior după indicii tindem să devenim rigizi în fața vitezei cu care lumea se schimbă.

Dacă un singur lucru e cert — faptul că societatea avansează mai repede ca niciodată — secretul e să nu ne ancorăm identitatea în elemente care pot dispărea sau care se pot izola. Pentru că vom urma aceeași soartă.

Generația mea a trecut de la IRC la MySpace la Hi5 înainte de YouTube, Facebook, Instagram și TikTok. Iar cei mai mulți din generația mea nici nu se împacă bine cu toate.

Generația Z, care acum lovește viața în piept pentru prima dată, va trece prin ceea ce trecem și noi acum. Va renunța la unele lucruri, dar se va îndrăgosti de altele căutându-și identitatea.

Fiecare generație tindă să devină rigidă la un moment dat. Va căuta cu ardoare obiceiurile, simbolurile, deprinderile și tabieturile care au ajutat la definirea identității.

Îndemnul meu de final e să îți vezi identitatea ca fiind fluidă.

Definirea identității nu are finalitate niciodată.

Las-o să evolueze. Las-o să învețe lucruri noi. Las-o să experimenteze.

Nu o ancora în nimic exterior. Nu o bloca în timp.

Ține-ți identitatea deschisă pentru că mereu vei avea ceva nou de învățat.

Viața e aici pentru a fi trăită, iar deschiderea către nou nu îți va antrena doar mușchiul empatiei, dar va oferi un exemplu incredibil generațiilor anterioare — care vor vedea în tine un model de urmat, nu un model de evitat.



Adaugă un comentariu

idei, principii, strategii, gânduri