America are peste 220 de ani de democrație și o cultură a muncii incredibilă. În perioada pe care am petrecut-o în SUA am întâlnit oameni care aveau și 3 joburi. Cei mai mulți oameni lucrau mult pentru că nu aveau de ales, capitalismul brutal fiind sursa muncii obsesive a celor mai mulți cetățeni americani.
Unul dintre primele lucruri pe care le-am observat prima dată când am vizitat SUA a fost modul în care afacerile își fac reclamă. Totul în jurul tău îți vinde ceva și totul în jurul tău te împinge să cumperi ceva. E o cultură a consumerismului dusă la extrem.
Mai mult, aș putea spune cu lejeritate că americanii stăpânesc un mix perfect de marketing și vânzare. Totul înseamnă bani și ești învățat asta încă din primii ani de viață. Însă faptul că totul are un preț înseamnă că viața e scumpă.
În SUA educația și sistemul de sănătate costă, ambele fiind două elemente de bază ale omului dintr-o societate modernă. Asta înseamnă multe sacrificii și multe ore petrecute la job sau… chiar mai multe joburi.
Extrema consumerismului și munca obsesivă îi face pe jumătate din americani să nu își ia toate zilele de concediu într-un an. Am fost mai mult decât surprins prima dată când am citit un raport în care se detalia situația mai multor țări și am văzut că SUA conduce la numărul de zile de vacanță „nefolosite”.
Motivele angajaților sunt mai multe — teama de a nu fi concediați, frica de a nu rămâne în urmă cu munca sau convingerea că nimeni altcineva nu îi poate înlocui cât timp sunt plecați.
Însă mai este o față a monedei — America e prima economie a lumii la momentul scrierii acestui articol, iar toate inovațiile majore, mai ales în tehnologie, au venit de peste ocean. Chiar dacă munca obsesivă are părțile sale negative, rodul său se vede.
Poli opuși și medii diferite
În ultimii ani am văzut câteva date din calendar care au fost marcate ca zile de sărbătoare în țara noastră, deci zile libere. Văd acest lucru drept o piesă dintr-un puzzle mai mare, acela în care preaslăvim timpul liber ca nație.
România oferă extrem de multe beneficii de care se poate profita, comparativ cu SUA — educație gratuită, inclusiv la nivel universitar, apoi acces la un sistem de sănătate gratuit pentru cei mai mulți oameni.
Mai departe, România are cel mai mare număr de proprietari de locuințe din Europa, cu o cifră de 95% — comparativ cu 50% în Germania. Asta înseamnă că cei mai mulți oameni cunosc pe cineva care are o locuință, deci e mai greu să ajungi pe străzi atunci când o dai în bară. Mai departe, cultura populară locală promovează relaxarea, timpul liber, iar munca e percepută ca o corvoadă.
Am crescut într-o școală în care eram numit tocilar atunci când citeam în timpul liber și am cunoscut foarte mulți adulți care caută joburi unde se muncește puțin și se câștigă mult. Nu am să insist pe ultima parte, mai ales că întregul sistem bugetar din România se bazează pe asta.
La polul opus, în cultura americană, dacă muncești mult, obții mai mult și te apropii de ceea ce ei numesc visul american. Pentru ei, munca e oportunitate și pe alocuri onoare.
Mediul de peste ocean e extraordinar de competitiv. Nivelul default e ridicat.
Mediul din România e leneș. Nivelul default e relaxarea.
Nu am să comentez motivele sociologice din spatele fiecărei discrepanțe, pentru că nu acesta e subiectul.
Fundamentul textului este modul în care mediul ne alterează la nivel de individ.
Ideea de final
Am avut privilegiul de a călători foarte mult în ultimii ani. Am avut inclusiv timp suficient să citesc mult și să pot compara viața în diverse țări.
Unul dintre principiile mele este ideea de a controla doar ceea ce poți controla.
Provocarea mea de final este să faci zoom-out cât mai mult și să observi modul în care te influențează mediul. Eu am descris sumar două țări foarte diferite — SUA și România. Însă mediul poate însemna anturajul tău. Mediul poate însemna universitatea unde studiezi, orașul unde locuiești, țara unde trăiești, prietenii pe care îi ai, grupul din care faci parte sau continentul pe care te afli.
Dacă nu ești atent, tinzi să „aluneci” spre modul default al mediului în care te afli.
Soluția este să conștientizezi influențele pe care fiecare tip de mediu le are asupra ta. Analizează modul în care te impactează orașul unde locuiești, țara în care trăiești, prietenii pe care îi ai și grupurile din care face parte. Analizează totul.
În definitiv, ai două variante:
- schimbi mediul cu altul mai bun (exemple: te muți din România)
- transformi mediul cu multă răbdare și perseverență (exemplu: rămâi în România și lucrezi activ la schimbare, chiar dacă poate nu vei trăi să vezi schimbarea)
Mediul te transformă oricum, orice situație ai alege. Singurul lucru care contează e cât de mult îi permiți să te transforme.
În prima variantă alegi să te lași modelat de un mediu mai bun, pe când a doua variantă necesită efort constant pentru că te lupți cu mediul.
În definitiv, nu uita un lucru — păstrează nealterată o parte cât mai mare a identității tale pentru o perioadă cât mai lungă de timp și vei începe să schimbi tu mediul.