Finalul de an este un moment esențial pentru mine atunci când vine vorba de planificare, iar motivul e simplu. Mi-ar fi imposibil să mă mișc, să creez, să construiesc și să merg înainte dacă nu aș stabili o direcție. Nevoia de a ști încotro mă îndrept a apărut undeva prin 2016, atunci când luasem decizia de a nu continua cariera medicală.
Școala și facultatea vin cu obiective default. Știi mereu ce urmează. Totul e planificat. Însă în momentul în care am fost pe cont propriu mi-am dat seama că aveam nevoie de repere în continuare, iar unicul responsabil eram eu.
Uitându-mă în spate, am observat că am ratat multe obiective sau am deraiat mult de la ceea ce scrisesem pe foaie. Însă nu aș fi avut claritate și nu aș fi progresat cu viteză dacă nu mi-aș fi notat ideile pentru viitor pe o foaie, în agendă.
Am obiceiul să fac trei astfel de sesiuni la final de an.
- O sesiune singur, în care îmi planific obiectivele în plan personal
- O sesiune cu soția mea, în care planificăm obiectivele personale și dezbatem obiectivele stabilite împreună, la nivel de relație, în anul anterior
- O sesiune unde planific obiectivele de afaceri cu fratele și partenerul meu de business
Nu întotdeauna ajung acolo unde îmi planific.
Însă viitorul devine mai puțin incert atunci când ai repere. Viitorul devine mai simplu atunci când îl creezi, inventezi sau construiești. Acesta e motivul pentru care prefer să „desenez” în agendă drumul pe care vreau să merg, calculez pași intermediari și notez munți pe care vreau să îi urc.
La polul opus, e nevoie și de momente în care să te uiți în spate, spre trecut, căutând lecții pe care să le iei mai departe, observând realitatea în care trăiești și analizând ceea ce poate fi îmbunătățit.
Așadar, uite câteva lecții cristalizate în mintea mea de-a lungul lui 2020.
1. Orice e posibil
Perioada de după al Doilea Război Mondial a reprezentat până acum o perioadă unică pentru civilizație. Din 1945 și până astăzi am trecut prin cea mai lungă perioadă de prosperitate și pace în istoria omului.
Cea mai mare parte a generației actuale nu a crezut că un fenomen precum pandemia COVID-19 poate avea loc. Absolut toată lumea a fost luată prin surprindere, aproape ca o lovitură sub centură, de la președinți de țări până la medici, cercetători și oameni obișnuiți.
Nicholas Taleb descrie foarte bine conceptul în cartea The Black Swan.
Lecția e simplă. Orice e posibil și ar trebui să facem zoom-out mai des. Umanitatea evoluează cu o viteză uluitoare, prosperă în extraordinar de multe locuri de pe planetă, însă un astfel de eveniment ne aduce aminte că nu suntem zei. Suntem oameni și suntem vulnerabili. Doar pentru că ne-am obișnuit cu bine, nu înseamnă că viața înseamnă doar bine.
Orice e posibil.
Viața e mereu neașteptată, doar așteptările noastre se schimbă.
2. Creativitatea e o superputere
Creativitatea își are fundația în imaginație și curiozitate. Creativitatea e cea mai puternică abilitate pe care o putem avea ca oameni într-o lume care se reinventează constant, într-o economie de piață competitivă și într-o societate care caută gratificare instant.
Creativitatea e pentru oameni o abilitate similară cu inteligența artificială la roboți.
Ca umanitate, am ajuns până aici pentru că am inventat lucruri. Am creat și am construit prin creativitate. Tot ceea ce luăm de-a gata acum, de la dispozitivul de pe care citești aceste rânduri și până la tehnologia care îți încălzește sau răcește încăperea sau mașinăria care te ajută să te deplasezi, totul se datorează creativității.
Tot ceea ce se află în jurul nostru a fost la un moment dat imposibil, doar un vis nebun care s-a materializat prin mixul de creativitate și acțiune.
3. Totul e un sistem alcătuit din mici sisteme
Viața devine mult mai clară atunci când înțelegi că absolut totul în jurul nostru reprezintă o formă de organizare mai simplă sau mai complexă. Anul acesta am înțeles pe pielea mea faptul că nu pot scala un business fără sisteme și proceduri clare. Pe aceeași notă, e imposibil să cresc și să evoluez ca om dacă nu îmi organizez viața — fix în aceeași manieră în care organizez o afacere.
- Lecția 1: Automatizează tot ceea ce poate fi automatizat.
- Lecția 2: Viteza e un avantaj enorm.
În plan personal, totul începe cu un audit foarte detaliat. Dacă lucrezi cu prea multe ferestre deschise în browser, dacă ai fotografiile împărțite și dezorganizate în trei cloud-uri, dacă ești distras în permanență și te blochezi adesea în acte de „stins focuri” în loc să îți păstrezi concentrarea și să nu fii pe grabă — ai nevoie să simplifici totul.
Ai nevoie să îți poți pune viața pe o hârtie, să faci corelații și să vezi ce poți optimiza. Caută acele locuri numite „bottlenecks”, puncte critice de ineficiență pe care le poți rezolva și care îți oferă multă libertate de dezvoltare sănătoasă.
Conceptul de sistem poate fi aplicat cu succes la orice — dietă, mișcare, planificare, obiective, muncă, rutine zilnice, relații și chiar hobby-uri.
Caută orice punct slab la nivelul sistemului tău numit viață și îmbunătățește ce poate fi îmbunătățit. Elimină ce nu e strict necesar. Șterge ce nu ți-a mai fost de folos de mult timp. Scapă de balast și păstrează sistemul și sub-sistemele sale cât mai simple posibil.
4. Viitorul = sustenabilitate
Am fost foarte aproape de Antarctica la final de 2017, în regiunea Patagonia, și am văzut cu ochii mei impactul încălzirii globale prin prisma ghețarilor topiți. Apoi am început să mă documentez și să înțeleg mai exact mecanismele și cauzele prin care umanitatea distruge planeta.
În direcția asta documentarul lui David Attenborough din 2020 este unul dintre cele mai bine făcute în direcția asta. Îl recomand cu căldură.
Mai departe, la mijlocul anului am început să fac research pentru a cumpăra o nouă mașină și am realizat că trendul marilor companii auto este să lanseze hibride și electrice în următorul deceniu. Pe aceeași notă, World Economic Forum notează faptul că sursele regenerabile de energie devin tot mai ieftine, iar în următorii ani masele vor face trecerea spre combustibili sustenabili pentru planetă.
Suntem într-un punct în care nu mai putem nega faptul că tot ceea ce facem lasă o urmă. Punga aceea de la supermarket, motorina cu care ai alimentat tu sau șoferul de Uber, speciile care au dispărut astăzi din pricina distrugerii ecosistemelor, toate reprezintă transformare.
Puțin câte puțin.
E mai important ca oricând să înțelegem că generațiile care vin în urma noastră nu vor mai avea o planetă pe care să locuiască.
Da, am ajuns departe ca umanitate.
Însă am făcut-o cu un preț, iar datoria e tot mai scadentă.
5. Oamenii sunt esența
Suntem cu toții animale sociale cu o dorință puternică de apartenență. Indiferent dacă îți place sau nu compania altor oameni, ultima mea idee este despre ceea ce mi s-a confirmat în 2020.
Am ajuns până aici, ca umanitate, pentru că am colaborat. Superputerea speciei noastre este capacitatea de a colabora în grupuri mari și de a ne organiza. Nu degeaba am spus mai sus că „totul e un sistem”.
Orice proiect ai începe, orice vis ai avea, ai nevoie de oameni pentru a ajunge unde îți dorești. Homo Sapiens, prin definiție, înseamnă „colaborare”. Am ajuns unde suntem astăzi pentru că am lucrat împreună, forțat sau nu.
Stăm pe umerii generațiilor anterioare.
Să construiești înseamnă să creezi o echipă cu o viziune. Să creezi o echipă cu viziune înseamnă să ai încredere și să oferi încredere. Să formezi o familie înseamnă să ai încredere și să oferi încredere. Încrederea e una dintre cele mai puternice „unelte” din univers. Încrederea a permis speciei noastre să cucerească planeta și să închege imperii.
Dacă apreciezi munca sau acțiunile celor cu care lucrezi, celor cu care interacționezi, spune-le asta.
E foarte important. E critic.
Aprecierea e o piesă centrală a încrederii și una dintre cele mai frumoase elemente din dinamica socială a oamenilor. Să oferi apreciere înseamnă să dai drumul dorinței de control, înseamnă să te expui și să renunți pentru un moment la egoismul sculptat în ADN-ul tău.
Cu toții ne vedem ca fiind importanți, talentați, buni în ceea ce facem. E parte din natura umană. Dacă tu nu te vezi a fi capabil, atunci cine? Și problema e că nu toți oamenii știu asta. Nu toți își cunosc valoarea.
Îndemnul ideii de final este să oferi apreciere. Sincer.
Dacă apreciezi cuvintele, acțiunile, ideile unui om apropiat, spune-i asta.
Poate că îi vei schimba viața.
