În vara lui 2016 mă întorsesem dintr-o scurtă vacanță în Mallorca și mă pregăteam pentru concursul de rezidențiat în medicină. Stăteam pe balconul apartamentului unde locuiam cu fratele meu și reflectam asupra viitorului. La ceva timp după, când cântăream decizia de a continua sau nu în domeniul medical, mi-a trecut prin minte faptul că viitorul ar trebui să se simtă mai ușor când voi merge pe calea antreprenorială. Acel „ușor” are însă două fețe.
Visam cu ochii deschiși la creșterea business-ului, mă vedeam călătorind mai mult, citind, alergând și făcând mai mult din ceea ce îmi plăcea. Mă gândeam cum va arăta viața mea după ce urma să îmi iau concediu fără plată pentru ca apoi să îmi dau demisia. Pentru un moment m-am gândit că viața va fi mereu roz.
Aveam să aflu că deși viața devine mai roz când faci ceea ce îți place, nu rămâne întotdeauna roz. Nu există perfecțiune și absolut orice ai face, niciodată nimic nu va fi constant.
Viața are urcușuri și coborâșuri. Nu există domeniu fără obstacole.
Când luasem marea decizie de a părăsi medicina, aproape totul în mintea mea se lega de „vocație”, un termen căruia i-am dat o altă conotație de-a lungul timpului. Deși știam că a-mi da demisia însemna provocări mult mai mari și responsabilitate mai mare, mă așteptam să fie obstacole.
Dar nu le trăisem încă.
Să îți găsești vocația nu înseamnă că viața devine mai ușoară
Mare parte din ceea ce numim „dezvoltare personală” e înțeles greșit. Nu e totul strălucitor, alb și frumos. De fapt, întregul proces de evoluție al omului — pe orice plan — derivă din întâlnirea cu obstacolele și modul în care le driblezi, distrugi, gestionezi sau ocolești.
Acum ceva timp eram într-un platou de televiziune cu fratele meu, fiind intervievați în cadrul unei emisiuni. Dragoș a spus la un moment dat un lucru interesant referitor la vocație și drumul pe care îl alegi în viață: „Mi-am dat seama că nimic nu e ușor. Orice ai face, indiferent cât de pasionat ești de domeniul sau lucrul respectiv, tot vei înfrunta greutăți.”
Mi-a luat cuvintele din gură. Adevărul este că poți să fii geniu, dar fără disciplină nu vei face nimic. Și este valabil pentru orice altceva.
Dacă te blochezi în fața unui obstacol, nu mai crești.
Dacă driblezi, distrugi, gestionezi sau ocolești obstacolul respectiv, înveți o lecție.
Viața e despre cumulul de lecții pe care le notezi în mintea ta.
Nu există fericire fără progres
Mintea umană caută mereu finalitate. Răspunsuri exacte, clare de care să se lege.
În realitate, viața e un maraton, o transformare continuă și nu trebuie să căutăm finalitatea, ci modul în care gestionăm călătoria în sine. La fel e și cu vocația. O căutăm în drum spre mai multă fericire, crezând că e o scurtătură spre obiectivele noastre.
Nu este.
Este doar un drum cu mai puține gropi, dar gropile încă sunt acolo.
A-ți găsi vocația nu înseamnă automat că vei fi fericit și viața va fi roz. Aș putea spune contrariul — tot procesul de a găsi mixul perfect între ceea ce te împlinește și ceea ce poți aduce în societate ca plus de valoare e teribil de greu.
Necesită o luptă cu tine, o luptă cu paradigme vechi, credințe toxice și mentalități neperformante. Iar uneori înseamnă să îți alterezi profund ceea ce tu numești identitate, lucru care poate fi al dracului de înspăimântător.
Faptul că îți găsești vocația nu înseamnă că nu trebuie să continui să îți dezvolți inteligența emoțională, disciplina, expertiza, nu înseamnă că nu trebuie să îți antrenezi corpul și mintea.
Indiferent ce alegi — un domeniu care nu îți place sau unul care îți place, obstacolele vor fi mereu acolo, iar călătoria spre măiestrie în plan personal e aceeași. Doar că vocația îți oferă o satisfacție fenomenală, o viziune clară și o „ușurință” imensă în lupta cu obstacolele — pentru că îți place ceea ce faci.
O idee de final
Frumusețea vieții e dată fix de obstacole și greutăți. Fără ele, nu am cunoaște diferența între bine și rău, între ușor și dificil, între muncă și odihnă. Însă cel mai important lucru — nu am cunoaște sentimentul de satisfacție după un efort îndelungat.
Obstacolele dau sens și valoare obiectivelor. Iar cu cât obstacolele sunt mai dificile, cu atât obiectivul e mai de preț.
În definitiv, nu uita că și pământul are munți.
De ce viețile noastre ar fi plate?