Mărșăluim prin lume cu sabia dreptății în mână. Odată cu explozia internetului și odată ce globalizarea a dus transparența până la cer, am fost puși fața unei situații incredibile – convingerile ne sunt puse la zid în fiecare zi și în fiecare minut. Chiar dacă trăim cu toții într-o bulă generată automat de algoritmi, e imposibil să nu ne ciocnim opiniile unii cu alții. Suntem cu toții soldați ideologici, apărători cu ardoare ai propriilor convingeri. Și nu e nimic rău în asta, doar că rigiditatea… nu e deloc sănătoasă. Nu neapărat pentru ecologia relațiilor interumane, cât mai ales pentru fiecare dintre noi, la nivel de individ.
În ideea asta voi spune o scurtă poveste extrasă dintr-o carte numită „Principles”.
Este scrisă de un investitor american pe nume Ray Dalio, unul dintre cei mai bogați americani despre care probabil nu ai auzit niciodată. Dar omul acesta, înainte de a se îmbogăți, a trecut prin momente de tensiune cruntă, lovindu-se cu fața de peretele extrem de dur și rece al sărăciei.
La începutul anilor 1980, Dalio îi avertiza pe toți în legătură cu faptul că piața financiară era pe cale să se prăbușească, aproape ca și cum ar fi fost 1929 din nou. În schimb, începând cu 1982, acțiunile au continuat să crească timp de opt ani și au oferit investitorilor una dintre cele mai bune performanțe din istorie.
Dalio a ajuns complet falit pariind împotriva pieței.
După ce s-a așezat „cenușa” focului prin care trecuse, a realizat că nu neapărat ipotezele sale greșite sau analizele economice incorecte l-au făcut să piardă fiecare dolar pe care îl avea. Pentru că, în cele din urmă, s-a dovedit că avea dreptate. Economia s-a prăbușit… doar că la opt ani după ce a spus că o va face. În realitate, tocmai convingerea lui nestăvilită că el avea dreptate l-a făcut să o dea în bară într-un mod atât de grandios.
Dalio a promis că nu-și va mai lăsa niciodată ego-ul să-i influențeze deciziile atât de brutal. Astăzi, el analizează în mod constant chiar și cele mai elementare ipoteze despre lume și încearcă să găsească erorile chiar în propriile sale teorii și ipoteze. Le cere angajaților săi, chiar și începătorilor, să-i ofere feedback brutal, sincer cu privire la opiniile sale, totul într-o încercare de a pune în lumină slăbiciunile.
Și-a dat seama că ar preferă ca ideile lui să fie provocate și eventual dovedite greșite decât să se agațe de ele într-o încercare disperată de a arăta lumii că „are dreptate”.
Ray Dalio este investitor de peste 50 de ani și a acumulat o avere de aproape douăzeci de miliarde de dolari. Compania lui, Bridgewater Associates, este unul dintre cele mai mari fonduri speculative din lume și a câștigat în mod constant în piața financiară, atât în vremuri bune, cât și în vremuri rele. Filosofia lui este că oricine poate supraviețui unei idei proaste, unei greșeli stupide sau unui risc prost calculat, atâta timp cât nu se agață de nevoia de a avea dreptate în ceea ce privește convingerile sale.
De ce l-am ales pe Ray Dalio? Pentru că nu găsești des un miliardar în dolari care să te invite în mintea lui așa cum o face el. Claritatea cu care exprimă conceptul de meritocrație și principiile lui de viață și muncă e absolut fenomenală. Iar Dalio este un mare promotor al rațiunii împotriva emoțiilor.
Nu ai întotdeauna dreptate. Nici tu, nici eu, nici ceilalți. Și e imposibil să fii vreodată 100% sigur de ceva.
În final, cu toții greșim, dar emoțiile ne împing pe drumul greșit de prea multe ori. Egoul, orgoliul și persona aceea pe care o afișăm în public, toate ne orbesc din când în când. În realitate, putem învăța lucruri remarcabile din greșeli. Trebuie doar să ne antrenăm să vedem mai bine când coboară ceața. Trebuie doar să ne antrenăm să decuplăm „dorința de a avea dreptate” de rațiunea însăși.
Pentru că doar rezultatul contează la final.
Și putem da greș mult mai rapid strângând propria „dreptate” în brațe, cu pasiune.
