fbpx
idei, principii, strategii, gânduri

Viața peste algoritmi

V

Secolul 20 nu a răsplătit curiozitatea. Structurile tradiționale ale școlilor, guvernelor și religiilor nu doar că au descurajat curiozitatea, deschiderea spre nou și experimentarea, dar adesea se temeau de ele. În schimb, societatea recompensa atunci obediența și urmarea cu exactitate a regulilor și a pașilor de lucru. Orice fel de inovație sau experimentare era limitată la câțiva oameni de la vârful piramidei. Așteptarea era ca majoritatea să fie formată din muncitori buni și docili.

Însă internetul și globalizarea au inversat această paradigmă. Astăzi, cei care nu reușesc să experimenteze, să inoveze sau să pună la îndoială „șabloanele” existente și drumurile deja pavate sunt cei care rămân în urmă. Cei care nu inventează, pierd, zice Mark Manson.

De ce?

În secolul 21, orice decizii care sunt suficient de repetabile și previzibile vor fi în cele din urmă automatizate sau externalizate.

Peter Reinhardt a numit acest fenomen „a trăi sub pragul API”. Un API este modul în care software-ul comunică cu alte programe sau cu persoane. Un șofer Uber funcționează „sub API” pentru că deciziile sale la job sunt determinate de software, nu de el însuși. Sunt multe alte profesii unde tehnologia face toată treaba, iar operatorii umani doar supraveghează sau depun un efort minim, ușor înlocuibil.

Practic, cu cât mai mulți algoritmi și software ne determină deciziile de zi cu zi, cu atât mai mult trăim sub limita automatizării, sub API.

Problema este că algoritmii câștigă teren constant, consumând din ce în ce mai multe posibile sarcini și responsabilități umane – în timp ce înaintează spre ceea ce Ray Kurzweil numește „singularitate tehnologică”. Pe măsură ce tehnologia progresează, crește și capacitatea sa de a gestiona fiecare părticică a vieții noastre pentru o eficiență maximă. Această eficiență aduce beneficii societății în ansamblu, dar îi „pedepsește” pe cei care pică sub ea prin cariere stagnante, divertisment repetitiv și job-uri necalificate.

Odată ce ne aflăm sub API, sub nivelul normal în care operează algoritmii, oportunitățile noastre de creștere și avansare se diminuează. Odată ce ne-a fost eliminată capacitatea de a lua decizii îndrăznețe și de a inova, de a „împinge” ceva original în societate, orice șansă de a ieși în evidență sau de a avansa este probabil dispărută.

Ieșirea din Matrix

Fiecare dintre noi poartă responsabilitate pentru tot ceea ce face. Fiecare dintre noi poate alege pastila albastră (traiul sub API, sub nivelul unde operează algoritmii, din inerție) sau pastila roșie (o viață creativă și curioasă, care explorează posibilități noi constant, dar care necesită efort).

Într-o viață sub API, interesele și viziunea asupra lumii ne ruginesc, se scaldă într-un confort toxic tocmai pentru că algoritmii ne hrănesc informații cu care știu că suntem de acord, dar și divertisment fix pe placul nostru. Oamenii care trăiesc sub nivelul unde operează algoritmii se simt bine, ca și cum ar fi extraordinari, unici, harnici, dar adevărul este că trăiesc pur și simplu ceea ce inteligența artificială găsește pentru ei.

Singura modalitate de a rămâne deasupra algoritmilor este o curiozitate intensă, la pachet cu capacitatea de a ne asuma riscuri profesionale și personale. Singura modalitate de a nu ne fi automatizat rolul pe planeta asta este să punem la îndoială „șabloanele” existente și drumurile deja pavate, să ne „înclinăm” spre incertitudine și opinii nepopulare, să ne provocăm cu informații cu care nu suntem de acord, dar și cu divertisment care iese din tiparele noastre obișnuite.

Pe scurt, a rămâne „peste algoritmi” și peste „API” necesită un anumit nivel de disconfort, și nu mă refer doar la disconfortul de a lucra mai mult sau de a citi mai multe cărți, mă refer la disconfortul generat de lucrurile la care lucrăm mai mult sau cărțile pe care le citim.

Nu e despre „dacă”, ci despre „ce” și „cum”.

Nu e o chestiune de efort, ci de intenție.

Ar trebui să fim puțin încăpățânați și uneori împotriva majorității. Ar trebui să ne simțim puțin în off-side. Ar trebui să ne simțim puțin proști. Ar trebui să ne simțim puțin inconfortabil.

Singura metodă de a trăi peste nivelul de operare al algoritmilor este să fim curioși, să nu ne complacem în obișnuință.

Să experimentăm, să inovăm și să depunem efort constant în direcția asta.



Adaugă un comentariu

idei, principii, strategii, gânduri