Spre finalul lui 2019 am zburat către New York pentru o întâlnire cu CEO-ul unei companii partenere. Întâlnirea era programată de aproape două luni și schimbasem câteva mail-uri înainte pentru a stabili agenda discuției. Era în joc viitorul BIOMAP și a trebuit să mă pregătesc din timp, în cazul în care urma o negociere.
Prin prisma faptului că Marsilian funcționase până la acel moment doar pe modele de business în online, nu mai avusesem întâlniri de afaceri în țări străine decât o singură dată — în Polonia, în 2017.
În SUA, intrând în ecuație multe diferențe culturale și vorbind de o companie cu o cifră de afaceri mult peste foștii noștri parteneri, nu știam la ce să mă aștept.
Am plecat în delegație cu Dragoș, fratele și partenerul meu în business. Nici măcar nu ne-a trecut prin minte să nu ne luăm costumele atunci când am plecat din România. Ne-am chinuit puțin în încercarea de a ne asigura că vor ajunge cu bine la destinație. În mod normal nu călătoresc cu bagaj de cală, nu îi văd sensul și am antrenament — am plecat chiar și o lună întreagă doar cu bagaj de mână.
Întâlnirea
Odată ajunși în New York, a venit momentul întâlnirii. Am trecut pe la un Starbucks înainte de a urca spre birou. Am comandat un cappuccino, am recapitulat rapid în minte agenda și am pornit spre clădire. Sediul central al companiei noastre partenere e chiar pe Broadway, în Manhattan. Îmbrăcați la costum și cu cravată, ne potriveam perfect cu peisajul autohton.
Odată ce s-au deschis ușile liftului și am intrat în sediul companiei, cineva de la recepție ne-a rugat să mai așteptăm puțin — ajunsesem cu câteva minute mai devreme. Înăuntru, vreo 30 de angajați lucrau de zor într-o sală imensă, foarte înaltă și cu un design retro, fiecare la workstation-ul lui. Din când în când, unul dintre ei își mai scotea căștile pentru a cere o părere unui coleg, arătând cu degetul pe ecran.
După câteva minute a venit Frank și s-a prezentat, invitându-ne să îl urmăm spre sala unde țin ei în mod normal întâlnirile.
Acum, mi-a luat câteva minute bune să procesez informația. Frank e un tip simplu, mai scund ca mine, inginer de meserie, care era îmbrăcat ca un tip normal, cu pantaloni și un pulover și care era cu câinele său la birou. Da, ai citit bine. Și-a cerut scuze de două ori pentru că a trebuit să îi deschidă ușa pentru a ieși.
Încă o dată — Frank era îmbrăcat ca un om normal, nu la costum, în nici un caz nu așa cum ne prezintă revistele că ar trebui să se îmbrace CEO-ul unei companii cu o valuație de câteva zeci de milioane de dolari.
Morala
Citești despre faptul că Zuckerberg poartă același model de tricou ca să economisească „decizii” zilnice de rutină sau despre faptul că Steve Jobs purta același model de pulover, dar nu crezi până nu vezi — faptul că oamenii pe care îi punem pe un piedestal și care au bani să se îmbrace, literalmente, în orice, nu o fac.
Întâlnirea respectivă m-a făcut să realizez că trebuie să îmi gestionez așteptările mai bine. Întâlnirea respectivă m-a făcut să înțeleg cât de nocivă e mass-media și cât de falsă e imaginea falsă pe care o proiectează rețelele sociale, în general.
Întâlnirea respectivă mi-a reconfirmat că produsul e cel mai important, nu cum te îmbraci. Dacă ai un produs sau serviciu bun, piața va cumpăra. În ultimă instanță, întâlnirea respectivă mi-a demonstrat că autenticitatea e mereu calea.
Mai departe, deși Frank nu pune preț pe cum te îmbraci, nu aveam de unde să îi cunosc valorile pentru că nu sunt multe informații online. A trebuit să fiu pregătit pentru o întâlnire pe Broadway, în New York. Poate că un alt CEO ar fi pus preț pe imaginea noastră. Poate.
Important e faptul că am creat o relație profesională și chiar l-am impresionat prin rezultatele noastre. Important e că finalitatea a fost în direcția în care ne-am dorit.
Concluzia
Ideea e simplă — anumite categorii de oameni pun preț pe imagine. În funcție de cultură, societate sau națiune, poate fi important.
Suntem diferiți și asta e perfect ok.
Pentru mine.
Pentru alți oameni nu e ok. Alți oameni nu înțeleg asta. Există oameni de afaceri care pun extrem de mare preț pe imaginea materială — ce mașină conduci, ce ceas ai la mână, ce haine porți. Sunt peste tot și nu e nimic greșit aici.
Trăim într-o societate liberă.
Dar în funcție de care e obiectivul tău, poate fi nevoie să convingi astfel de oameni că tu ești omul potrivit sau compania ta e compania potrivită.
Și trebuie să te adaptezi în concordanță.
Nu uita, totul e un joc, iar uneori trebuie să îl joci după anumite reguli.
