
Sunt un om care trăiește foarte mult în viitor. Sunt conectat permanent cu cine vreau să devin — ca să îmi pot ajusta constant comportamentele, relațiile, modul de gândire și strategia. Am nevoie de multă claritate ca să îmi ating obiectivele. Însă am observat un lucru interesant în ceea ce privește tiparul de gestionare al obstacolelor și momentelor proaste.
Să zicem că treci printr-o perioadă când reduci volumul de mișcare în aer liber și te simți foarte vinovat că nu faci mai multe lucruri utile. Petreci mult timp înconjurat de distrageri, prin orice formă de entertainment.
Ce se întâmplă, de fapt?
Problema apare când ești un om concentrat pe planuri și obiective, iar distragerile nu te mai ajută. Simți un fel de rezistență din partea obiceiurilor respective. Atunci când nu mai ești satisfăcut de momentul prezent și de toate semnalele care îți spun că ar trebui să faci altceva, fix atunci se naște dorința pentru claritate.
Mă refer la momentele alea când îți tot spui că „nu ar mai trebui să faci anumite lucruri, dar pici mereu în același ciclu”.
Lipsa de congruență și aliniere cu obiceiurile generează dorința de noi rezultate, noi direcții și un nou mod de a trăi. Iar la polul opus, atunci când momentul prezent se simte aliniat, nu simți nevoia de claritate pentru că nu există rezistență. Nu simți „vinovăție” pentru nimic. Nu există obstacole de driblat.
Acum gândește-te care e legătura între claritate și rezistență. Propria rezistență la anumite alegeri și obiceiuri pe care simți că ar trebui să încetezi să le faci îți alimentează dorința de claritate pentru o nouă direcție.
Practic, obiectivele se nasc din rezistență. E nevoie de obstacole, e nevoie de momente de conștientizare în care să îți spui „am nevoie de claritate”.
E nevoie de momente de nealiniere ca să cauți direcții mai aliniate și claritate.
Cu alte cuvinte, rezistența e cheia.
Amorțirea rezistenței
Problema apare prin faptul că societatea a fost construită cu confortul în minte. Milenii la rând durerea a fost inamicul numărul unu al omului. Am îmblânzit natura, am creat imperii și am avansat încet, constant, cățărându-ne pe umerii generațiilor anterioare.
Am ajuns într-un prezent în care avem toate uneltele la îndemână pentru a amortiza orice fel de durere, orice fel de neplăcere și orice fel de… rezistență.
Însă dacă rezistența e cheia clarității, un fel de piesă puzzle vitală pentru a crește ca om și pentru a te dezvolta, atunci ar trebui să aruncăm o privire mai atentă spre lucrurile cu care amorțim rezistența:
- alcool
- jocuri video
- droguri
- mâncare
- muncă
- sex
- social media
- filme, seriale, stand-up comedy
- indiferență
- frică
Ideea e simplă. Analizează mai atent rezistența pe care o simți în anumite domenii ale vieții și încetează să fii rigid. Nu mai „rezista” în fața rezistenței.
Dacă simți că nu progresezi în anumite direcții, asta e tocmai pentru că nu lași lipsa de satisfacție și mulțumire să se propage mai mult. Atunci când simți rezistență, atunci când simți durere și inconfort, permite-ți să simți totul.
Simte frustrarea, supărarea, teama, incertitudinea, anxietatea, confuzia.
Vei găsi claritatea mai repede atunci când nu te mai opui rezistenței. Nu mai înăbuși ceea ce simți. Dă-ți voie să analizezi și să observi cu atenție tot ceea ce îți produce inconfort, tocmai pentru că acolo sunt răspunsurile de care ai nevoie pentru a progresa.
Recunoștință
Trebuie să ai încredere că ceea ce simți e perfect normal și funcționează ca un semnal, ca un indiciu că trebuie să îți iei un moment pentru a analiza noi direcții, noi stiluri de viață și noi obiceiuri.
Ai două variante de mindset prin care poți privi conceptul de rezistență. Îl poți vedea ca fiind necesar — și atunci rezistența în sine devine o piesă puzzle de care e nevoie în viața ta. În loc să te opui, practic accepți ceea ce simți. Vezi inconfortul acela ca fiind vital pentru progres.
A doua variantă e să fii recunoscător pentru tot ceea ce înseamnă rezistență, obstacole, dezamăgire, inconfort, teamă și tristețe. Tind să cred că un mix între cele două reprezintă calea spre evoluție mai rapidă.
În final, fii recunoscător pentru tot, pentru că tocmai „semnalele” acestea te propulsează mai departe.