Acum circa 10.000 ani oamenii au început să se oprească din a trăi în bande de vânători și culegători, alegând varianta mai puțin dinamică a traiului de zi cu zi, agricultura. În următoarele mii de ani după această descoperire fascinantă, până aproape de Evul Mediu, oamenii s-au stabilit în zone extrem de fertile pentru a maximiza șansele de supraviețuire.
Având în vedere că grânele necesită luni de zile de creștere, iar natura este mereu impredictibilă, a fost imperios necesar ca solul să fie propice pentru dezvoltarea cerealelor de larg consum pentru populația tot mai numeroasă a diverselor așezări umane.
Fertilitatea solului este unul dintre cele mai importante elemente pentru supraviețuirea speciei noastre1, inclusiv în societatea modernă, dar este un concept atât de vechi încât nu mai e de interes pentru cei mai mulți.
Luăm acest bun al naturii de-a gata.
Însă uităm faptul că nivelul de calitate al solului este cel care oferă randament în producția agricolă. Un pământ bogat în nutrienți va dezvolta semințele într-un mod exemplar și va oferi hrană pentru oameni.
Dar dacă același lucru e valabil și pentru creier?
Sunt două direcții în care putem acorda mai multă atenție.
Hrana și hidratarea
Creierul conține 75% apă, deci hidratarea e elementul cel mai important pentru ca el să funcționeze în parametri normali2. Pe aceeași notă, este cel mai mare consumator de oxigen3 din organism (aproximativ 20% din total), deși cântărește doar 2% din masa corpului.
Ținând cont de toate acestea, toate eforturile și rezultatele noastre sunt impactate în mod direct de statusul fizic al creierului. Toate elementele care îi pot perturba homeostazia ne vor afecta performanța cognitivă și fizică. Drumul spre diverse obiective poate fi influențat în mod negativ sau pozitiv în funcție de modul în care ne hrănim sau hidratăm.
Din acest punct de vedere, creierul poate fi comparat cu solul. Vechiul proverb „Vom culege mâine ceea ce semănăm azi” este extrem de real.
Mediul, informațiile și oamenii
Nu doar partea fiziologică a creierului e importantă. Toate elementele pe care mintea le procesează sunt la fel de impactante pentru rezultatele pe care le obținem, doar că nu realizăm asta pe termen scurt.
Mediul în care trăim ne transformă, atât la nivel macro (țara sau orașul în care trăim), cât și micro (prieteni, profesie, familie). Ne adaptăm fără să realizăm la lumea înconjurătoare și e nevoie de o forță incredibilă pentru a ne păstra individualitatea, doar pentru a fi considerați paria.
Mai departe, cărțile pe care le citim, știrile pe care le urmărim, filmele pe care le vedem, cursurile pe care le urmăm, profesiile în care avansăm, hobby-urile în care ne imersăm, toate reprezintă informație care ne bombardează și modelează mintea. Toate ne impactează într-un anumit mod, pozitiv sau negativ.
Dacă nu citești cărți, dacă nu te educi constant, dacă permiți oamenilor toxici să facă parte din viața ta, dacă nu îți rafinezi pasiunile și dacă dai voie informațiilor de proastă calitate să îți pătrundă în minte, vei culege ceea ce semeni. Adică nu prea mult.
Tratează-ți creierul așa cum trebuie. Protejează-l.
Ai grijă de el.
Și el va avea grijă de tine.
- Raghunatha Reddy R.L., Shankarappa T. H., Shankar Reddy Kolle & Satish M. V. (2019) Review of Trends in Soil Fertility Research (2007–2016) using Scopus Database, Communications in Soil Science and Plant Analysis, 50:8,1063-1080, DOI: 10.1080/00103624.2019.1600704
- Zhang, J., Zhang, N., Du, S., He, H., Xu, Y., Cai, H., Guo, X., & Ma, G. (2018). The Effects of Hydration Status on Cognitive Performances among Young Adults in Hebei, China: A Randomized Controlled Trial (RCT). International journal of environmental research and public health, 15(7), 1477. https://doi.org/10.3390/ijerph15071477
- Raichle, M. E., & Gusnard, D. A. (2002). Appraising the brain’s energy budget. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, 99(16), 10237–10239. https://doi.org/10.1073/pnas.172399499