Avem cu toții impresia că am domesticit caii și animalele care ne-au fost alături de-a lungul istoriei, dar ne-am domesticit și pe noi de-a lungul timpului. Natura noastră umană este precum o cultură maleabilă pe care am plantat-o acum 50.000 de ani și pe care continuăm să grădinărim și astăzi. Esența omenirii nu a fost niciodată statică – știm că, genetic, corpurile noastre se schimbă mai rapid acum decât oricând în ultimele milioane de ani1. Iar mintea noastră este reconfigurată de cultură și tehnologie în permanență. Dar care-i direcția potrivită în viață?
Cu sau fără tehnologie?
Fără exagerare și fără metafore, nu suntem aceiași oameni care au început să are primele culturi de grâne acum 10.000 de ani.
Calul și plugul, gătitul cu foc pe lemne, grădinăritul cu compost și industria sau tehnologia minimă pot fi perfect potrivite pentru natura umană, dar într-o epocă agrară antică. În prezent, dorințele, fricile, instinctele noastre primitive și cele mai înalte aspirații sunt reconfigurate de noi înșine, prin invențiile noastre. Minut după minut. Secundă după secundă.
Unde vreau să ajung cu asta?
Tehnologia ne transformă și ne impacteză în moduri pe care nu le înțelegem în întregime2. Iar uneori decuplarea de la internet și dispozitive electronice, evadarea într-o lume fără stimuli (pe un munte fără semnal, într-un „retreat” de meditație sau în orice alt loc ce „ne deconectează”) poate fi o metodă extraordinară de a ne încărca bateriile. Cred cu tărie că a merge prea mult spre extrema tehnologiei poate dăuna – din toate punctele de vedere. Dar cred că a ignora faptul că totul trece printr-o transformare continuă, inclusiv noi, ar fi o greșeală fantastică.
În opinia mea, soluția nu este să renunțăm la tehnologie, ci să o integrăm atent în viețile noastre – utilizând-o ca vehicul pentru evoluție, explorare și îmbunătățire perpetuă.
Schimbarea naturii umane
Există mulți tradiționaliști care neagă această schimbare și care susțin că natura noastră este netransformată de când am apărut ca specie. Din perspectiva unui individ, sau chiar a unei generații, am putea spune că este perfect adevărat. Dar pentru oricine care a crescut într-o cultură modernă, înghesuit de tehnologii de comunicare, mesaje text, știință, divertisment, călătorii, surplus de mâncare, nutriție abundentă și noi posibilități în fiecare zi, suntem ființe diferite față de strămoșii noștri. Lucrurile se schimbă atunci când privim imaginea de ansamblu.
Gândim diferit. Trăim total diferit.
Nu ar trebui să fie o surpriză, tocmai pentru că natura fiecărui individ este dictată și dincolo de gene. Mai mult decât strămoșii noștri vânători-culegători, suntem formați de înțelepciunea, practicile, tradițiile și cultura acumulate de toți cei care au trăit înaintea noastră și trăiesc cu noi.
Dacă ești web designer astăzi, ești doar pentru că multe miliarde de alți oameni au extins domeniul posibilităților de-a lungul istoriei. Au plecat din ferme și din gospodăriile de familie pentru a fugi în zone urbane și pentru a inventa un ecosistem complex al dispozitivelor electronice care necesită noi expertize și noi moduri de gândire.
Dacă ești contabil, un număr nespus de oameni creativi au conceput în trecut logica și instrumentele contabile pentru tine. Dacă ești cercetător, instrumentele și domeniul tău de studiu au fost create de alții. Dacă ești fotograf, UX designer, sportiv de performanță, inginer, mecanic auto, programator sau ai orice alt job din economia modernă, atunci potențialul tău a fost creat de munca altora.
Crești pe măsură ce și alții cresc. Stai pe umerii generațiilor anterioare.
Ca să închei această idee, genele noastre evoluează cu o rapiditate fenomenală3. Și stimulăm accelerarea acelor gene prin mai multe mijloace, de la intervenții medicale la terapie genetică, avansând apoi cultura și ideologiile prin procesoare extrem de puternice.
Iar la nivel macro, schimbările se văd în ceea ce producem ca umanitate.
Explorare vs. Împlinire
Extindem nivelul tehnologiei pentru a afla cine suntem. Explorăm planete noi și creăm inovații nu doar pentru a ne ușura viețile, ci și pentru a descoperi mai multe despre cine suntem. Așadar, cum să ignorăm o posibilitate ce cântărește atât de mult?
La polul opus, există un nivel incredibil de împlinire în adoptarea unei vieți simple. Această mulțumire profundă a omului este reală, viscerală, regenerabilă și extrem de atractivă. Dar cred că eșecul de a găsi un echilibru între explorare și împlinire înseamnă să nu descoperim cine suntem.
Nu există împlinire fără a explora, tocmai pentru că nu ai cum să te naști împlinit. Împlinirea o găsești explorând, urmând un drum plin cu obstacole. Împlinirea o descoperi pe drumul celebrei călătorii a eroului, atât de comună în filmele, cărțile și poveștile pe care le consumăm în societate.
O viață simplă, fără tehnologie, nu poate oferi posibilități. Tehnologia convoacă posibilități. Lipsa de explorare, printr-o eventuală renunțare la tehnologie, ne-ar condamna la stagnare.
Arcul schimbării și motorul evoluției umane se îndreaptă spre alegeri, opțiuni și posibilități tot mai mari. Iar principalele posibilități în expansiune sunt noi modalități de a fi om.
Tehnologia ne învață constant cum să trăim mai bine, cum să ne înțelegem mai bine natura umană și cum să lăsăm o moștenire de informație mai solidă generațiilor viitoare. Iar faptul că uneori ne pierdem în cascade de dopamină și serotonină, seduși fiind de mirajul lumii virtuale în care trăim, este doar vina noastră.
Cred cu tărie că putem alege o viață minimalistă fără să excludem tehnologia din calcul. Putem să limităm intenționat impactul pe care îl au biții asupra atenției noastre. Putem să găsim un echilibru între simplitate și explorare.
În definitiv, ce ar trebui totuși să căutăm?
Nivelul minim de tehnologie care să genereze numărul maxim de posibilități și opțiuni pentru fiecare dintre noi.
- Mostafavi, H., Berisa, T., Day, F. R., Perry, J., Przeworski, M., & Pickrell, J. K. (2017). Identifying genetic variants that affect viability in large cohorts. PLoS biology, 15(9), e2002458. https://doi.org/10.1371/journal.pbio.2002458
- Firth, J., Torous, J., Stubbs, B., Firth, J. A., Steiner, G. Z., Smith, L., Alvarez-Jimenez, M., Gleeson, J., Vancampfort, D., Armitage, C. J., & Sarris, J. (2019). The „online brain”: how the Internet may be changing our cognition. World psychiatry : official journal of the World Psychiatric Association (WPA), 18(2), 119–129. https://doi.org/10.1002/wps.20617
- Hawks, J., Wang, E. T., Cochran, G. M., Harpending, H. C., & Moyzis, R. K. (2007). Recent acceleration of human adaptive evolution. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, 104(52), 20753–20758. https://doi.org/10.1073/pnas.0707650104
