Robin Dunbar, un antropolog britanic, a sugerat în anii 1990 o limită cognitivă1 privind numărul de oameni cu care o persoană poate menține relații sociale stabile, adică relații în care un individ știe cine este fiecare om din cercul său și cum se raportează la fiecare dintre ceilalți. Luând în considerare dimensiunea medie a creierului uman și rezultate de la primate, Dunbar a ajuns la numărul magic de 150 de relații stabile2.
În termeni informali, omul de știință a definit acel 150 ca fiind „numărul de oameni cărora te-ai putea alătura la o conversație într-un bar, dacă i-ai întâlni din întâmplare”.
Unde vreau să ajung cu asta?
Avem o limită mintală implicită. Creierul nostru s-a perfecționat timp de sute de mii de ani pentru a funcționa la o viteză mult mai mică a vieții. Societatea modernă ne forțează să ne divizăm atenția într-o multitudine de părți. Responsabilitățile au crescut. Stresul a crescut. Totul este la superlativ, iar aici există un singur vinovat.
Internetul.
Această rețea globală e atât de imensă încât e foarte greu să înțelegi cu cine ai de-a face. Mereu există o știre negativă după colț. Mereu există un comentariu care instigă la ceartă. Mereu există un argument stupid care ne poate înfuria. Brusc, globalizarea informației și viteza instantă de conectare cu oameni din toate colțurile planetei ne dă impresia că un dezastru e iminent.
Lumea nu e atât de rea pe cât credem
Prin prisma masivității internetului avem cu toții o viziune deformată despre societate, iar acest lucru se datorează și polarizării generate de negativism.
Experimentăm comentariile, știrile sau informațiile negative ca fiind mult mai impactante și importante ca cele negative. Greutatea negativismului e de 3-5 ori mai mare. Astea fiind spuse, orice troll sau orice idiot primește o cantitate disproporționată de atenție și influență.
Acest bias al negativismului e motivul pentru care aproape că ignorăm o sută de complimente, dar ne lăsăm afectați de o singură persoană care ne critică.
În ideea asta, un studiu3 de la Stanford a descoperit în 2018 faptul că 74% din conflictele apărute pe Reddit fuseseră instigate de doar 1% din utilizatori. Mai rău decât atât, aceiași cercetători au descoperit că acele conflicte nu fuseseră continuate de aceia care le porniseră. Fuseseră continuate de alți utilizatori care erau atrași de subiect.
Dinamica asta nu e deloc nouă (pe internet). Există și în lumea reală.
Un alt studiu a descoperit că 1% din oameni sunt condamnați pentru 63% din infracțiunile violente4. Pe aceeași notă, un procent5 foarte mic de bărbați comit agresiuni sexuale și maxim 20% din populație se angajează în acte de rasism6.
Da, poate că majoritatea studiilor sunt făcute în SUA sau în țări din vestul Europei, dar asta nu schimbă prea mult lucrurile. Natura umană e aceeași.
Dacă plecăm de la premisa că doar un număr mic de oameni generează atât de mult negativism, asta înseamnă că ne influențează enorm experiențele sociale și percepția generală despre umanitate.
Însă cei mai mulți oameni sunt oameni obișnuiți și decenți. Doar că auzim tot timpul informații, știri și comentarii despre acea minoritate. Poate că așa a fost mereu și poate că asta e natura noastră.
Ce s-a schimbat?
Nivelul nostru de expunere la informație.
Nivelul de conștientizare a crescut
Până în anii 2000, atunci când internetul a început să explodeze în cele mai multe părți ale lumii, foarte puțini oameni aveau expunere mare la informație. Înainte de epoca digitală, fiecare om obșinuit (și care nu lucra în vânzări) întâlnea un maxim de 20-40 persoane. Puteau trece sau săptămâni până ca cineva să audă o bucată de informație ce avea potențial de „înflăcărare”.
În prezent, putem observa interacțiunile a sute de oameni în fiecare zi. Putem citi zeci de comentarii în câteva minute. Putem cădea pradă negativismului și conflictelor generate de polarizarea ideilor.
Internetul a adus cu el o senzație falsă de ură, care pare omniprezentă, dar nu este.
Fundamentele societății umane au rămas aceleași, doar canalele de comunicare s-au transformat, alături de nivelul de conștientizare.
Gânduri de final
De-a lungul anilor mi-am filtrat foarte bine sursele de informație și nu mai urmăresc știri în locuri unde se pune accent constant pe elementul negativ. E un pas înainte, un pas spre a-mi manageria atenția mai bine și un pas spre expunere mai controlată.
Ce poți face tu pentru a nu cădea pradă polarizării negativismului?
Nu mai urmări oamenii care instigă la conflicte. Nu mai urmări oameni care nu construiesc, ci atacă și distrug. Filtrează mai bine cercul social din lumea ta digitială. Citește informație din alte locuri. Urmărește mai puține știri sau urmărește-le mai rar (o dată pe săptămână în loc de zilnic).
Cei mai mulți oameni sunt bine intenționați și decenți, nu uita asta.
Doar pentru că nu auzi prea multe din partea lor, nu înseamnă că nu există.
Sunt oameni ca și tine, exasperați de dominanța negativismului.
- Dunbar, R. I. M. (1992). „Neocortex size as a constraint on group size in primates”. Journal of Human Evolution. 22 (6): 469–493. doi:10.1016/0047-2484(92)90081-J.
- Purves, Dale (2008). Principles of Cognitive Neuroscience. Sunderland, Mass.: Sinauer Associates. ISBN 9780878936946.
- Kumar, S., Hamilton, W. L., Leskovec, J., & Jurafsky, D. (2018). Community Interaction and Conflict on the Web.Stanford University. https://snap.stanford.edu/conflict/
- Falk, O., Wallinius, M., Lundström, S., Frisell, T., Anckarsäter, H., & Kerekes, N. (2014). The 1% of the population accountable for 63% of all violent crime convictions. Social psychiatry and psychiatric epidemiology, 49(4), 559–571. https://doi.org/10.1007/s00127-013-0783-y
- Lisak D, Miller PM. Repeat rape and multiple offending among undetected rapists. Violence Vict. 2002 Feb;17(1):73-84. doi: 10.1891/vivi.17.1.73.33638. PMID: 11991158.
- Campbell MR, Brauer M. Is discrimination widespread? Testing assumptions about bias on a university campus. J Exp Psychol Gen. 2020 Oct 12. doi: 10.1037/xge0000983. Epub ahead of print. PMID: 33048568.
