Una dintre metodele mele favorite pentru a lua decizii rapid este sistemul binar, o modalitate pragmatică de a analiza factorii dintr-o ecuație. În această situație, totul se rezumă la „da” sau „nu”. Totul este alb sau negru. Însă atunci când vine vorba de obiective, putem aplica metoda triajului din medicina militară (în caz de război). Este o altă unealtă de a ajunge la un rezultat și nu exclude nicio altă metodă care funcționează. Privește rândurile următoare ca un exercițiu de gândire pentru o alternativă a analizei deciziilor.
Cum spuneam, în medicina militară există un principiu simplu pentru triaj (pe front), iar acesta implică divizarea pacienților în trei grupuri principale:
- Cei care vor deceda oricum, indiferent dacă primesc îngrijiri medicale sau nu
- Cei care vor supraviețui oricum, indiferent dacă primesc îngrijiri medicale sau nu
- Cei care vor supraviețui doar dacă primesc îngrijiri medicale imediat
În ciuda naturii sale morbide, triajul e extrem de important atunci când vrei să maximizezi numărul de vieți pe care le salvezi. Dacă nu aplici acest proces, rezultatele vor fi mult mai slabe decât dacă ai face-o.
Însă triajul e și un principiu primordial în managementul timpului. În situația asta, se împart sarcinile, proiectele, responsabilitățile și activitățile în trei grupuri:
- Proiecte care nu vor avea un impact semnificativ, indiferent dacă le duci la finalizare sau nu
- Proiecte care vor ajunge la finalizare, indiferent dacă muncești activ sau nu
- Proiect care vor avea un impact semnificativ dacă le finalizezi în timp util
Ce e mai important?
Primul grup include proiecte care pot fi urgente sau nu, însă 100% nu sunt importante. Dacă îți concentrezi atenția doar pe grupul acesta, îți consumi energie în timp ce proiectele cu adevărat esențiale rămân nefinalizate. Întreabă-te ce diferență va face un proiect în 5 ani de acum încolo. Dacă răspunsul e „zero diferență”, atunci probabil că proiectul aparține primului grup.
Al doilea grup include proiecte care oricum vor fi finalizate de alții, indiferent dacă alegem să participăm sau nu. Altcineva se va ocupa, mai ales dacă nu te implică direct personal, ci doar profesional. De multe ori credem că suntem esențiali, dar nu suntem întotdeauna.
Spre exemplu, eu am avut mari probleme în trecut cu actul de a delega. Am descoperit că obiectivele asumate la nivel de echipă vor fi mereu mai aproape de companie, indiferent dacă eu mă implic sau nu. Iar dacă eu mă implic prea mult, atunci ceilalți nu vor mai avea spațiu să se desfășoare.
Un alt exemplu? Data viitoare când te zbați cu o decizie, ia-ți timp și așteaptă până să acționezi, mai ales dacă nu e nimic urgent. Vei vedea altfel problema, sau poate se va fi rezolvat deja.
Făcând referire la medicina militară în caz de război, gândește-te la persoana rănită de pe front care ar aprecia îngrijirea medicală, dar care ar fi în regulă și dacă niciun fel de ajutor nu ar fi disponibil imediat
Al treilea grup include proiecte care sunt foarte importante, dar care sunt rar urgente. În secțiunea asta intră pornirea unui business, concentrarea pe carieră, schimbarea dietei, începerea unui stil de viață ce include mai multă mișcare, explorarea unui continent nou sau începerea unei familii. Pe termen lung, aceste „proiecte”, obiceiuri sau decizii pot avea un impact mult mai mare în viața ta, însă necesită atenția ta personală, susținută pentru fi duse la capăt.
Cu alte cuvinte, fix ca în medicina de pe front, ai nevoie să îți pivotezi atenția de la primele două grupuri pentru a-l salva pe al treilea.
Ce înseamnă, concret, concentrarea pe grupul al treilea?
Înseamnă să spui „nu” din nou și din nou chiar și acelor proiecte, sarcini și responsabilități care sunt perfect în regulă, abordabile și necesare. Este echivalentul cu a spune „nu” unor oameni răniți pe front, doar pentru a-i ajuta pe cei care au mai mare nevoie de ajutor.
E ușor să pierzi din vedere imaginea de ansamblu și proiectele mari, în special atunci când ai în jurul tău o tonă de responsabilități și sarcini care urlă pentru atenția ta. Însă tot ce trebuie să faci este să îți pivotezi atenția. Tot ce trebuie să faci este să te întrebi: „Este acesta cel mai important lucru pentru mine pe termen lung?”
Motivul pentru care triajul e atât de dur este că primele două grupuri au și ele nevoie de ajutorul tău. Sunt proiecte bune, oameni buni, responsabilități bune, și totuși au nevoie de tine. Cu toate acestea, pur și simplu nu există timp să te ocupi și de al treilea grup dacă rămâi blocat la primele.
În timp ce primele două grupuri sunt doar bune, al treilea e cel mai bun.
Grupul al treilea tinde să fie cel mai mic, deci probabil că vei vedea mai multe responsabilități, proiecte și sarcini din primele două grupuri în viața ta.
Care sunt elementele din viața ta care fac parte din al treilea grup? Cine moare pe frontul vieții, dar poate fi salvat dacă ajungi la timp? Sănătatea? Cariera? Familia? Fericirea?
La ce trebuie să renunți din primele două grupuri pentru a-l salva pe al treilea?
