Vitezometrul bicicletei îmi spunea că pedalam cu aproximativ 32 kilometri pe oră. Vântul îmi lovea cu putere fața, iar ochelarii transparenți care îmi protejeau ochii aveau o amprentă a degetului meu ce îmi deranja puțin câmpul vizual, dar nu aveam nimic de bumbac cu care să îi șterg. Liniștea era însă hipnotizantă. Drumul european pe care mă antrenam era gol în dimineața aceea de sâmbătă, fiind ideal pentru o carte audio care să îmi pună mintea pe steroizi.
Ascultam Principles: Life and Work, în parte autobiografie a lui Ray Dalio, în parte o colecție de sfaturi despre modul sistematic de gândire al antreprenorului american. Deși nu mi-am putut nota prea multe idei pe loc, dat fiind faptul că am ascultat-o în timpul antrenamentelor, cartea face referință spre câteva materiale online unde există un fel de rezumat al ideilor centrale.
Mi-am extras, ulterior, o serie de idei cu privire la luarea deciziilor. În continuare ai în față un text logic și tehnic, procesul decizional fiind unul amplu atunci când îl faci ca la carte.
5 principii cheie pentru a lua decizii eficace
Cea mai mare amenințare când vine vorba de a lua decizii mai bune? Emoțiile. Procesul decizional este unul de învățare în doi pași, urmat de decizia propriu-zisă.
Învățarea înseamnă, mai exact, evaluarea cu precizie a realității cu care te confrunți.
Însă obținerea unei imagini exacte a realității necesită o sinteză atentă – care se obține prin procesul de conversie a multor date într-o imagine clară și precisă.
Apoi trebuie să știi să navighezi prin „tabloul” pe care îl creezi.
1. Sintetizează informația
Cere clarificări și analizează macro. Determină care elemente sunt importante și care nu sunt. Găsește persoane de încredere și cu experiență, familiare cu problema în cauză și întreabă orice informații sunt necesare. Fă un pas înapoi pentru a câștiga perspectivă. Uneori, ajută să-ți acorzi timp și să nu grăbești procesul. Evită să rămâi fixat prea mult pe o bucată anume de informație.
Sintetizează temporal situația. Colectează, analizează și sortează diferite tipuri de informații, clasificând rezultatele după tipul și calitatea lor. Dacă vorbim de o decizie profesională, poți crea un grafic cu rezultatele în timp, totul cu scopul de a observa pattern-uri. Analizează ratele de schimbare și nivelurile de îmbunătățire și modul în care acestea sunt legate. O rată acceptabilă de îmbunătățire depinde de rata de schimbare. Însă o îmbunătățire cu o rată de modificare prea lentă s-ar putea să nu fie suficientă. Utilizează regula 80/20 pentru a evita să fii tras în detalii inutile: 80% din valoare provine din 20% din efort sau informații.
Navighează nivelurile în mod eficient. Există niveluri diferite, cu profunzime și superficialitate, în absolut orice. Fiecare oferă o perspectivă diferită, dar valoroasă. Reține toate nivelurile în timp ce sintetizezi.
2. Calculează probabilitatea
Fiecare decizie poate fi considerată un pariu, cu o probabilitate și o recompensă atunci când ai dreptate și o probabilitate și o penalizare în eventualitatea unei greșeli.
Valoarea așteptată pentru componenta recompensei este egală cu recompensa ori probabilitatea apariției acesteia. În mod similar, valoarea așteptată pentru componenta de risc este egală cu penalizarea ori probabilitatea de apariție a acesteia.
O decizie bună este una în care valoarea așteptată a recompensei este mai mare decât cea a penalizării. Cea mai bună decizie este cea cu cea mai mare valoare așteptată.
Creșterea probabilității de a avea dreptate este valoroasă, indiferent cât de mare este deja această probabilitate. Apoi chiar și cele mai bune alegeri au câteva elemente contra, deci existența dezavantajelor nu definește neapărat o alegere ca fiind proastă.
3. Cântărește valoarea informațiilor suplimentare împotriva costului de indecizie
Evaluează în mod constant avantajul marginal de a avea mai multe informații în ecuație în raport cu costul marginal de așteptare pentru a lua o decizie mai târziu.
Separă „ceea ce trebuie făcut” (must do) de „ceea ce ar fi bine să fie făcut” (would like to do) și asigură-te că toate lucrurile care trebuie făcute ajung să fie finalizate înainte de a aborda „ceea ce nu e vital, dar ar fi bine să fie făcut”.
În mod similar, acordă timp lucrurilor importante astfel încât să fie în regulă dacă nu ai timp să te ocupi de ceea ce nu este important. Păstrează totul în perspectivă și evită confundarea posibilităților cu probabilitățile.
Cântărește totul în funcție de probabilitatea sa și acordă prioritate în consecință.
4. Cântărește deciziile în funcție de credibilitate
Triangulează deciziile cu oameni extrem de credibili – cei cu un istoric de a lua decizii bune în domeniul respectiv și cei care își pot explica clar punctul de vedere, dar dispuși să intre într-o dezbatere pentru a spori calitatea deciziilor luate.
Evită să-ți apreciezi propria credibilitate mai mult decât e logic (cu toții avem tendința asta). Exersează distincția între cine este mai mult sau mai puțin credibil și observă cum să faci diferența. Când apar dezacorduri cu alți oameni implicați în luarea de decizie, conveniți asupra principiilor utilizate pentru a lua decizia și explorați împreună meritele raționamentului din spatele fiecărui principiu.
5. Transformă principiile în algoritmi
Probabil cel mai avansat pas este legat de folosirea tehnologiei pentru a lua decizii prin intermediul algoritmilor (alimentați de principii), în paralel cu gândirea proprie. Asta va spori exponențial puterea deciziilor luate și va genera un efect de acumulare în propria capacitate de învățare. Prin utilizarea unui computer, pot fi evitate emoțiile, bias-urile și panica.
Cifrele nu mint niciodată, și deși acest pas este mai mult valabil în viața profesională, el poate fi utilizat cu succes și în deciziile personale dacă folosim un jurnal sau o agendă virtuală.
Concluzie
Cred cu tărie că dacă o decizie este suficient de importantă încât să aibă nevoie de un proces amplu de analiză, precum cel descris aici, fiecare pas are rolul său cheie. S-ar putea ca uneori luarea în considerare a consecințelor pe termen lung să fie mai importantă decât transformarea într-un algoritm (pentru că uneori nu se aplică). Apoi s-ar putea ca uneori nici măcar oamenii credibili (cu experiență sau expertiză) să nu creadă într-o idee sau să nu înțeleagă viziunea care alimentează o decizie grea.
În final, s-ar putea ca uneori să iei decizii doar analizând imaginea de ansamblu și mizând pe o probabilitate mică de succes, concentrându-te pe ceva ce doar tu poți vedea (the edge).
Indiferent ce alegi, cheia este să continui să contemplezi constant asupra modului în care faci alegeri, fiind un proces ce nu se termină niciodată.
