idei, principii, strategii, gânduri

De ce sănătatea e importantă

D

În 2017 am locuit în SUA preț de vreo patru luni. A fost un experiment foarte interesant în anul meu sabatic, la scurt timp după ce îmi luasem concediu fără plată timp de un an de zile de la spitalul unde intrasem în rezidențiat. Am vizitat 11 state americane în cele patru luni, dar cea mai lungă perioadă de timp am petrecut-o în St. Louis, Missouri. Acolo lucra soția mea și am stat mai bine de două luni în oraș.

Eram la prima vizită în SUA și prima săptămână am petrecut-o singur în New York. Șocul inițial produs de discrepanțele masive dintre Europa și America nu mi-a oferit prea mult timp de analiză, în sensul că mergeam extrem de mult pe jos și nu observasem încă un fenomen foarte ciudat.

Din punct de vedere al mobilității, nu era nimic diferit față de bătrânul continent, dar aveam să realizez că New York e o excepție, nu o regulă.

Ajuns în St. Louis, mi-am cumpărat o bicicletă cu 60 de dolari din Walmart și un abonament de $30 de dolari pe lună la o sală de forță situată aproape de casa unde locuiam. Ne aflam la 300 de metri de celebra (și fosta) Route 66, într-o zonă rezidențială extraordinar de liniștită. Seara totul devenea atât de pustiu încât aveai impresia că venise apocalipsa.

Neavând mașină și nici nevoie de un vehicul cu patru roți, mergeam la un Starbucks din apropiere să lucrez atunci când mă plictiseam de biroul improvizat în bucătăria casei. De cele mai multe ori mergeam pe jos. Apoi mergeam pe jos la supermarket, la sală, la restaurant, la mall, la muzeu, în parc și în orice alte locuri mai frecventam în zona mea.

Însă începusem să observ un fenomen straniu.

De multe ori eram singurul pieton sau biciclist în raza mea vizuală.

Realizam ușor faptul că America era o țară construită pentru mașini.

Câteva state vizitate mai târziu aveam să înțeleg asta la un nivel fundamental. New York chiar fusese singurul oraș în care aveai acces la transport în comun incredibil și multe opțiuni pietonale. Restul orașelor mari din SUA sunt gândite pentru mașini, iar distanțele sunt oricum prea mari pentru a putea fi parcurse pe jos.

În plus, pe parcursul următoarelor luni petrecute acolo aveam să observ cu ochii mei ceea ce spun statisticile1. Pe lângă faptul că în SUA am consumat cea mai proastă mâncare din toate țările pe care le-am vizitat, tot acolo am văzut și extremele absolute când vine vorba de greutatea corporală.

Combinația de „lipsă de mișcare + mâncare de slabă calitate” e dezastruoasă.

Niciodată nu înțelegeam de ce adulții urau „sănătate”

În copilărie nu înțelegeam de ce oamenii mari își urau între ei „sănătate”. A trebuit să ajung tânăr adult ca să încep să urez și eu același lucru cu un puternic sentiment de sinceritate.

Sănătatea e motorul unui om, cea mai importantă resursă. Tot ceea ce construim, tot ceea ce facem și tot ceea ce suntem stă pe temelia numită sănătate. Dacă nu există echilibru în corp și în minte, în primul rând, nu putem crește și nu putem evolua pe celelalte planuri ale vieții.

Corpul uman e singurul pe care îl avem în posesie pentru întreaga viață. E templul personal al fiecăruia dintre noi. E cea mai importantă piesă de tehnologie pe care o deținem, cel mai important „asset” și cea mai vitală responsabilitate.

E cel mai mare angajament, unul extrem de vulnerabil.

Dacă facem upgrade la mașini, la tehnologie și la alte elemente specifice societății moderne, de ce nu am face upgrade la stilul de viață, la somn și la dietă? De ce nu am avea grijă de unul dintre cele mai complexe sisteme din univers, propriul organism uman?

Sănătatea e un element cheie în orice ecuație a vieții.

Din păcate, o luăm „de bună” chiar dacă e un adevărat privilegiu.

Personal, sunt un om sănătos și sunt extrem de recunoscător pentru asta. În puținele cazuri în care corpul și mintea mi-au pus probleme temporare, m-am dat peste cap. Realizam pe moment cât de importantă e sănătatea, cât de vitală și necesară este pentru buna mea funcționare.

Mi-a luat foarte mult timp să internalizez însemnătatea ei.

Ani mai târziu, în viața de adult, am renunțat la zahăr, am început să fac flotări zilnic și m-am apucat de sport de anduranță într-o încercare nu doar de a deveni mai bun, ci de a-mi menține corpul într-o formă excelentă. De-a lungul timpului am pornit diverse challenge-uri și sunt convins că voi ajunge să îmi schimb radical dieta în viitor, mai ales în funcție de evoluția nutrigeneticii2.

Concluzia acestui paragraf e destul de simplă.

Îmi place să urez „sănătate” pentru că ea e cheia spre orice. O spun din inimă, cu sinceritate. Sănătatea reprezintă autostrada spre succes, fundația pentru fericire și combustibilul pentru împlinire.

În final

Societatea ne învață că „mai mult” e soluția. Societatea ne spune că putem avea tot ce ne putem dori. Societate ne împinge spre un viol generalizat al simțurilor. Societatea ne transformă totul într-o lume din ce în ce mai confortabilă, dar deloc sănătoasă. Societatea ne îndeamnă să consumăm mai mult, arătând cu degetul spre dreptul nostru fundamental la libertate.

Dar nu e oare mai important să fim chibzuiți și să jucăm jocul pe termen lung?

Cu sănătatea în prim-plan, ca fundament?

Nu e oare mai important să dăm volumul societății mai încet și să cugetăm asupra a ceea ce e cu adevărat vital?



  1. Statisticile NHANES din 2016 au arătat că aproximativ 39,6% dintre adulții americani erau obezi la momentul respectiv. Conform acelorași date, tendințele actuale indică faptul că până în 2030, 86,3% dintre adulții din SUA vor fi supraponderali sau obezi și 51,1% obezi.
  2. Sales NM, Pelegrini PB, Goersch MC. Nutrigenomics: definitions and advances of this new science. J Nutr Metab. 2014;2014:202759. doi:10.1155/2014/202759

Adaugă un comentariu

idei, principii, strategii, gânduri